Ce presupune marirea pensiilor pentru bugetele judetene

Cifrele prevestesc zile negre pentru Guvern in 2008. Va trebui sa scoata bani pentru pensii din piatra seaca. Un studiu de caz ne arata ceea ce cabinetul Tariceanu a ascuns: cifre slabe, venituri bugetare mici. Avertismentele Bancii Mondiale incep sa aiba sens.

Un judet bogat, cum este Clujul, ar trebui sa gaseasca in plus fata de cat plateste acum pentru pensii inca 4 milioane de euro lunar ca sa acopere majorarea propusa de Guvernul Tariceanu la presiunea PSD. Or, din 2004 incoace, bugetul asigurarilor sociale de stat din Cluj este in deficit in fiecare an.

Altfel spus, volumul incasarilor de la angajatori este mai mic decit volumul platilor catre pensionari. Iata mai jos raportul dintre incasarile fiscului si cheltuielile Casei Judetene de Pensii Cluj.

Sursa: Casa Judeteana de Pensii Cluj

Se poate lesne observa ca incasarile din plata asigurarilor sociale merg prost. Or, judetul Cluj se numara printre ultimele care au motive sa se planga. Somajul tinde spre zero, iar numarul angajatilor, deci al celor care platesc asigurari sociale, este mult mai mare decat numarul pensionarilor. In Cluj sunt inregistrati 235 de mii de angajati si 180 de mii de pensionari.

La nivelul tarii, raportul este exact pe dos: 4 milioane de angajati duc in spate 6 milioane de pensionari. De pilda, judetul Dolj are 216 mii de pensionari si 123 de mii de asigurati.

Desi Clujul pare prosper din punct de vedere economic, cu mai multi angjati decat pensionari, cifrele arata catastrofal. Guvernul se bazeaza insa pe alte surse de finantare, pentru ca, daca s-ar baza doar pe incasarile la BASS (Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat) majorarea pensiilor ar fi imposibila.

Sursele de finantare indicate de ministerul economiei amintesc insa de blana ursului din padure: cresterea Produsului Intern Brut, care va antrena cresteri de salarii, colectari mai bune de taxe etc. Dar, sa luam din nou exemplul judetului Cluj. Cat ar trebui sa scoata din buzunar in plus fata de cat plateste acum pentru a plati pensii majorate?

La un calcul simplu, peste 4 milioane de euro lunar. Cum se calculeaza diferenta? Totul se leaga de punctul de pensie, care ar urma sa fie majorat astfel incat sa ajunga la 37, 5% din salariul mediu brut pe aconomie. Acum, un punct de pensie = 3.962.000 lei. Salariul mediu brut pe economie este de 12.700.000.

Asta inseamna ca un punct de pensie va fi, din 2008 cel putin de 4.762.500 (12.700.00 x 37, 5%), mai mare cu 800.000 decat in prezent.

Pensia media calculata la nivelul judetului Cluj se situeaza sub un punct de pensie: 3.340.000 lei in 2006. Or, asta inseamna ca pentru 180.000 de pensionari, Clujul va trebui sa scoata din buzunar in fiecare luna aproape 800.000 de lei pentru fiecare in parte. Adica peste 144 de miliarde in plus (peste 4 milioane de euro lunar).

Dar tot spre norocul Clujului, banii colectati de fisc se varsa la “galeata comuna”, adica la bugetul central, unde intra la gramada cam de toate: si bugetul asigurarilor, si impozit pe profit si TVA. Din galeata comuna, guvernul spera sa gaseasca banii pentru pensii majorate.

Insa pana la majorare, “galeata comuna” va trebui sa acopere defictul pe care BASS in inregistreaza acum. Prin urmare, ca sa faca rost de bani, bugetul pe anul 2008 va trebui obligatoriu sa ia in calcul majorari de taxe, accize, impozite. “Altfel, nu va avea de unde sa acopere cresterea pensiilor”, spune si Vasile Dolean, seful Casei Judetene de Pensii Cluj.

Asta inseamna ca tot cei care produc bani (companiile private, asiguratii) vor fi impovarati fiscal. Or, Guvernul Tariceanu se fereste sa recunoasca asta.

In schimb, frustrarea celor de la Casele de pensii a crescut pentru ca majorarea promisa aduce adaosuri substantiale celor care au deja pensii mari. O pensie mica va ramane tot mica, iar o pensie mare ar putea creste cu cateva milioane de lei.

In judetul Cluj sunt peste 100 de pensionari din magistratura care incaseaza lefuri de peste 50 de milioane de lei, iar un grefier iesit la pensie incaseaza lunar peste 20 de milioane de lei.

Alte inechitati flagrante sunt in pensiile din armata (unde pensia minima este de 20 de milioane) si politie. “Aici legea n-a schimbat o virgula. Sunt sume colosale si astia ne mananca multi bani. Asta e supararea mare”, mai spune Vasile Dolean, seful CJP Cluj.

Si fostii securisti au pensii la fel de mari, la care actuala lege n-a umblat. De exemplu, deputatul PRM Ilie Merce, fost ofiter de Securitate, scrie in declaratia sa de avere ca pensia de la SRI i-a adus in 2006 peste 27.000 RON, adica in jur de 22 de milioane de lei pe luna.

Pana si aliatii politici ai liberalilor, taranistii, au inceput sa critice proiectul majorarii pensiilor propus de Guvernul Tariceanu, calificandu-l drept electoral si populist. Tinta ar fi voturile celor 6 milioane de pensionari inainte de momentele electorale care se vor succeda in urmatorii 2 ani din sase in sase luni.

Presedintele PNTCD Cluj, Radu Sarbu, afirma ca majorarea nu se va sustine financiar si crede ca masura nu va putea fi aplicata, la fel cum s-a intamplat in ultimii sapte ani cu majorarea punctului de pensie. Din 2000 incoace, modul de calcul s-a schimbat de sapte ori. De sapte ori in sapte ani.

Punctul de pensie – mic tratat de demagogie politica

• Prima reglementare s-a produs sub Guvernul Isarescu in 2000. Legea 19/2000 stabilea ca valoarea unui punct de pensie va fi de “cel putin 45% din salariu mediu brut lunar pe economie”. Adica, chiar mai mare decat varianta propusa de Guvernul Tariceanu! Insa era inainte de alegeri.

• Dupa numai o luna, Guvernul schimba legea pentru ca descopera lipsa surselor de finantare. Astfel, printr-o sucire din condei, totul capata alt inteles. Astfel, Guvernul Isarescu emite ordonanta de urgenta 41/ 2000 care schimba legea pe ici pe colo, in punctele esentiale. Astfel, “valoarea unui punct de pensie nu poate depasi 45% din salariu mediu brut pe economie”. Altfel spus, din “cel putin”, ajungem “la cel mult” 45%.

• Intra in scena Guvernul Nastase, care simte si el nevoia sa schimbe ceva. Astfel, prin ordonanta de urgenta 49/ 2001, valoarea punctului de pensie “se calculeaza de CNPAS si se actualizeaza in functie de posibilitatile financiare, in cursul executiei bugetare, prin indexare trimestriala, stabilita prin hotarare de guvern”.

• Guvernul Nastase nu apuca nici sa calculeze, nici sa faca vreo indexare, ca ii vin alte idei. Printr-o alta ordonanta de urgenta (107/ 2001), social-democratii stabilesc ca valoarea punctului de pensie „se calculeaza pe baza unui coeficient care nu poate fi mai mic de 30% si mai mare de 50% din salariul mediu brut pe economie”.

• Se apropie alegerile, asa ca PSD simte nevoie sa-si mareasca spatiul de manevra cu propriul electorat. Astfel ca prin OUG nr 59 din august 2003, Guvernul Nastase hotaraste ca „valoarea punctului de pensie urmeaza a fi stabilita prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat” si „se determina prin actualizare cu rata inflatiei prognozata pentru anul respectiv”.

• In 2004, Guvernul Nastase se satura de calcule, corelari si determinari complicate. OUG nr. 16 din sept 2004 are un mic articolas care stabileste ca pentru anul 2005 valoarea punctului de pensie va fi de 2.955.592 de lei. Punct! Neseriozitatea si cinismul Guvernelor parca nu mai are limite.

• Guvernul Tariceanu I se pronunta prima data in chestiunea pensiilor abia in iunie 2006, adica la un an si jumatate de la castigarea puterii. Tot printr-o ordonanta si tot prin articol unic schimba pentru a saptea oara in ultimii sapte ani modul de calcul al punctului de pensie.

Astfel, valoarea punctului se stabileste, din nou, prin legea asigurarilor sociale de stat, pornind de la valoarea punctului de pensie din luna decembrie, actualizat cel putin cu rata inflatiei prognozata pentru anul bugetar respectiv.

• In fine, Guvernul Tariceanu II copiaza metoda PSD aplicata in 2003 – stabileste tot prin ordonanta de urngenta ca valoarea punctului de pensie. Ar fi a opta modificare.