AFP: SUA continua sa fie afectate de problema rasiala, dupa 150 de ani de batalia de la Gettysburg

Un semn ca Statele Unite sunt afectate in continuare de problema rasiala poate fi faptul ca o baza militara poarta numele unui general sudist, John B. Gordon, care a luptat la Gettysburg acum 150 de ani, in Razboiul de Secesiune, dupa care s-a apropiat de Ku Klux Klan, comenteaza AFP, citat de Mediafax.

Zece baze militare americane poarta numele unor generali din cadrul armatei confederate, dintre care unii aparau sclavia, afirma scriitorul Jamie Malanowski.

Insa, „in prezent, persoanele de culoare reprezinta o cincime din trupele americane. Ideea ca in prezent le cerem acestor militari sa serveasca intr-un loc care poarta numele unui aparator al sclavagismului rasist este lamentabila”, isi exprima revolta Malanowski, autorul unei carti despre o perioada de sase luni dinaintea conflictului.

Generalul Gordon, al carui nume este purtat de baza militara Fort Gordon, in Georgia (sud-est), considera sclavia drept „servitoarea libertatii civile”.

Opozitia statelor din Nord fata de cele din Sud in problema extinderii sclaviei – sustinute de Sud – in noi teritorii din Vest a provocat Razboiul de Secesiune (Razboiul Civil, cum il numesc americanii, in perioada 1861-1865). Aflandu-se in minoritate in aceasta problema, 11 state din Sud se „despart” de Uniune.

Totusi, dupa batalia de la Gettysburg, la inceputul lui lui 1863, care marcheaza o intorsatura in razboi, odata cu inceperea replierii sudistilor, presedintele Abraham Lincoln vine la fata locului pentru a reafirma mostenirea comuna a celor doua tabere, si anume Declaratia de Independenta, „fondata pe principiul ca toti oamenii sunt creati egali”.

In opinia istoricului Brian Jordan, de la Institutul despre Razboiul Civil, din Gettysburg, problema „poarta mai putin asupra numelor, cat asupra miscarii drepturilor civice”, care va sarbatori anul acesta 50 de ani de la discursul sustinut pe 28 august 1963 de catre Luther King, „I have a dream”.

– „Razboiul glorios”

In opinia istoricilor acestei miscari si „in cultura populara americana, ne amintim despre acest razboi ca despre un „razboi glorios”, un „razboi bun”, care a abolit sclavia, privind doar „aspectul tactic” al conflictului, desi acesta este „o tragedie pentru democratia americana”, reprezentand patru ani „de pierderi umane, de suferinte”, si o problema rasiala de actualitate in continuare, in opinia lui Jordan.

Semnul ca nu toate focurile sunt bine stinse este ca o vedeta de televiziune a „bucatariei din sud”, Paula Deen, a fost nevoita sa abandoneze saptamana trecuta emisiunea pe care o anima de zece ani, din cauza unor afirmatii cu caracter rasist.

In opinia editorialistului din nord-est de la The New York Times Frank Bruni, „ea este o caricatura a Confederatiei si amintirea unui trecut care este prezent inca”.

Un alt specialist in acest razboi, Tony Horwitz, vorbeste in The Atlantic despre „150 de ani de neintelegeri” in legatura cu Razboiul Civil. El se intreaba, la fel ca alti istorici, daca este necesara „sanctificarea” acestui conflict fiindca a abolit sclavia.

Deoarece nordistii erau prea putin numerosi sa lupte pentru a o aboli, „ei se bateau pentru Uniune”.”Emanciparea a fost produsul derivat al acestui raboi, ci nu scopul sau. Iar americanii albi au esuat, in timpul reconstructiei, sa protejeze si sa garanteze drepturile sclavilor eliberati”, aminteste el.

„Lupta pentru justitie rasiala si coeziune nationala continua inca”, apreciaza istoricul.

Cand Curtea Suprema a Statelor Unite a invalidat, marti, o lege electorala vizand sa impiedice orice discriminare rasiala in statele cu un trecut segregationist, ea a apreciat ca, „in prezent, tara nu mai este divizata, asa cum era in 1965”.

Insa cei patru judecatori care s-au opus acestei decizii au amintit ca Congresul, in 2006, a apreciat ca „40 de ani nu sunt suficienti pentru eliminarea vestigiilor discriminarii, dupa aproape 100 de ani de dispretuire a celui de al 15-lea Amendament”, care a fost adoptat dupa Razboiul Civil, in 1870, si care acorda drept de vot fostilor sclavi.