Topul rentabilitatii companiilor clujene la Bursa

A devenit o traditie ca in fiecare primavara, in aprilie-mai, principalele societati listate le Bursa de Valori Bucuresti sa convoace Adunari Generale ale Actionarilor (AGA), in care sa fie analizate rezultatele financiare din anul precedent. Concomitent cu aceasta analiza, se stabileste valoarea dividendelor si modul de acordare a acestora, in situatia in care companiile au obtinut profit.

Daca, in general, pentru jucatorii de pe piata de capital, dividendul poate reprezenta un indiciu in adoptarea strategiei investitionale si in formarea portofoliului, importanta acestuia creste in situatia in care investitorii nu doresc sa isi asume un risc insemnat.

In cazul acestora, plasamentele in societati care acorda dividende sunt privite ca o alternativa la economiile bancare, fiind asteptat un randament mai mare decat in cazul dobanzilor.

Topul clujean al rentabilitatii

In cazul majoritatii companiilor clujene prezente pe piata de capital, sezonul AGA a trecut, fiind cunoscut modul in care acestea isi vor rasplati actionarii. In aceste conditii, alaturi de Adrian Danciu, analist financiar al SSIF Broker, vom realiza un top al celor mai rentabile investitii in societatile clujene.

Rentabilitatea va fi calculata tinandu-se cont atat de totalul drepturilor oferite actionarilor (dividende sau majorare cu actiuni gratuite si diferenta dintre pretul de subscriere si cel actual), cat si de evolutia pretului actiunilor acestor societati de la inceputul anului si pana in prezent.

De departe, cel mai bun randament de la inceputului anului 2006, de 57%, a fost consemnat de compania Tehnofrig. Societatea a inregistrat in 2005 un profit de 1,53 milioane de lei, care insa nu a fost repartizat actionarilor.

Deci, in randament a fost cuprinsa doar aprecierea valorii actiunilor, fiind necesara totusi sublinierea ca Tehnofrig nu este una dintre cele mai lichide societati tranzactionate la bursa. Pe locul secund in acest top se situeaza SSIF Broker, cu un randament al investitiei de 24,88%, de la inceputul anului. Societatea a inregistrat in 2005 un profit net de 12,95 milioane de lei.

In locul dividendelor, societatea clujeana de brokeraj a optat pentru majorarea capitalului social si acordarea de actiuni gratuite, dar si pentru dreptul de subscriere la un pret inferior celui de pe piata, de 1,5 lei pe actiune. Pe locurile urmatoare se situeaza Napochim, cu un randament de la inceputul anului 2006 de 20,22%, Carbochim, cu 19,2% si Banca Transilvania, cu 17,78%.

Chiar daca, dupa cum aminteam anterior, doar actiunile BT si Broker beneficiaza de o lichiditate mai buna, nu trebuie omis faptul ca, in 2006, toate companiile clujene mari tranzactionate pe piata de capital au inregistrat un randament net superior dobanzilor la depozite bancare.

Profit investit in dezvoltare

Doua dintre cele mai lichide societati clujene listate pe piata de capital, Banca Transilvania si SSIF Borker, desi au obtinut profituri insemnate in 2005, au decis, in urma hotararii AGA, sa recurga la o majorare de capital social, prin alocare de actiuni gratuite, si oferind actionarilor posibilitatea de subscriere la un pret inferior celui de tranzactionare pe piata.

Practic, BT a retinut profitul obtinut in 2005 pentru a-l reinvesti. Desi acest gen de hotarari pot speria si alunga investitorii care vad in dividende o sursa anuala de venituri, ele sunt benefice pentru viitorul societatilor care doresc o dezvoltare rapida si au nevoie de capitaluri pe termen scurt.

Majorarea capitalului social are avantaje atat pentru societatea comerciala care apeleaza la ea, cat si pentru investitor. Pentru emitent, avantajul consta in fructificarea oportunitatilor de dezvoltare, avand asigurat un surplus de capital, iar actionarul se bucura de cresterea numarului de actiuni detinute la societate.

In acest context, oferirea de dividende poate fi considerata o decizie mai putin inteleapta a actionarilor unor societati, prin acest tip de politica fiind periclitata dezvoltarea ulterioara a companiei. In schimb, acordarea de dividende poate creste lichiditatea companiei, fiind atrasi investitori care vad in valoarea dividendelor o sursa anuala de venit.

Momeala dividendelor

In cautarea celui mai bun plasament, investitorii se lovesc de necesitatea de a alege intre societatile care ofera dividende sub forma lichida si cele care opteaza pentru majorarea capitalului social si acordarea de actiuni gratuite.

Chiar daca dividendul nu inseamna totul pe piata de capital, pentru jucatorii la bursa acesta este important, deoarece el arata de fapt modul in care a mers compania in anul financiar anterior. La fel de adevarat este si ca, pe langa diferenta de curs, dividendul este cealalta sursa importanta de castig de pe aceasta piata.

De altfel, in ultimii ani s-au remarcat societati cu o politica de dividend mai stabila decat altele. Actiunile emise de aceste societati au inceput sa devina atractive si sa fie cautate tocmai prin prisma dividendelor cu care isi rasplatesc actionarii. Alternativa la dividende sunt actiunile gratuite, profitul putand fi incorporat in rezerve, care ulterior pot fi capitalizate.

Avantajele distribuirii de dividende sau de actiuni gratuite sunt, pe termen scurt, relativ aceleasi. Totusi, dividendul este un venit mai sigur, in vreme ce actiunile primite in mod gratuit aduc profit pe termen scurt doar in conditiile in care capitalizarea societatii nu scade semnificativ dupa majorarea capitalului social.

Portofolii echilibrate

In functie de tipul de investitie spre care se orienteaza un jucator la bursa, portofoliul sau va fi axat fie pe societati care acorda dividende semnificative, an de an, fie pe societati care recurg la majorari de capital in locul dividendelor lichide, fie spre societati de la care se asteapta o crestere a valorii actiunilor.

Specialistii considera ca, in cazul societatilor de investitii financiare (SIF), actionarii acestora nu trebuie sa caute randamentul investitiei in valoarea dividendului, ci in cea a portofoliului SIF-ului. Insa, pentru multe societati, valoarea dividendelor oferite este folosita ca un instrument de atragere a clientilor.

In general, companiile care ofera dividende mari au o lichiditate scazuta, avand ponderi mai mici in portofolii.

Un sector aparte, potrivit specialistilor, il reprezinta sectorul bancar. Acesta a fost caracterizat de o evolutie foarte buna in ultimii ani, iar randamentele oferite investitorilor au fost extrem de bune.

Chiar daca politicile principalilor reprezentanti ai acestui sector la BVB, Banca Romana de Dezvoltare si Banca Transilvania, difera in ceea ce priveste acordarea de dividende, randamentele celor doi emitenti sunt apreciabile.

Un alt sector in voga, cel petrolier, incearca sa atraga investitorii prin acordare de dividende, doar Rompetrol Rafinare optand pentru o politica de dividend zero, profitul obtinut in 2005 fiind destinat acoperirii pierderilor contabile din anii precedenti.

In privinta modului de alcatuire al portofoliului, in cazul investitorilor pe termen scurt, specialistii recomanda ignorarea dividendelor. Portofoliul acestor investitoriu ar trebui sa contina numai titluri lichide, achizitionate in urma unei analize tehnice temeinice.

In schimb, pe termen mediu si lung, portofoliul poate cuprinde si actiuni mai putin lichide, ale unor societati care au o politica de dividende avantajoasa pentru actionari, riscurile acestora putand fi acoperite de celelalte actiuni din portofoliu.

SIF-urile au ramas tot la dividende

In aceasta primavara, atentia pietei de capital a fost atrasa de Adunarile Generale ale Actionarilor de la SIF Banat-Crisana si Transilvania, pe ordinea de zi a acestora figurand si propunerea de majorare a capitalului prin incorporarea rezervelor din profit.

Totusi, aceste propuneri au fost creditate din start cu sanse mici de reusita din cauza dispersiei mari a actionariatului SIF si a faptului ca o parte a marilor investitori ar fi fost mai interesati sa primeasca dividende cash in loc de actiuni.

Dupa cum era de asteptat, majorarile de capital cu actiuni gratuite propuse de SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania nu au putut fi adoptate din cauza lipsei cvorumului necesar pentru desfasurarea AGA. Astfel, in locul actiunilor si majorarii capitalului, cele doua societati de investitii financiare vor oferi tot celebrele dividende.

In cazul SIF Banat-Crisana, Transilvania si Muntenia, valoarea dividendului brut este de 0,05 lei pe actiune, in vreme ce SIF Oltenia ofera 0,06 lei/actiune, iar valoarea bruta a dividendelor oferite de SIF Moldova este de 0,067 lei pe actiune.

Chiar si cu aceste dividende, randamentul plasamentelor in titlurile SIF-urilor este negativ pentru anul 2006, singura exceptie reprezentand-o SIF Oltenia, care are un randament de +2,3%. Evolutiile negative ale acestui sector sunt explicate prin aprecierile importante ale cotatiilor acestora in toamna si iarna anului trecut.

Astfel, de la inceputul acestui an, trendul general al acestor societati a fost unul descrescator.