Teapa de 600.000 de euro

„Tara tuturor posibilitatilor”, o caracterizare atribuita, de regula, continentului descoperit de Columb. Acum, insa, mai toata Europa stie ca in estul Europei americanii au un puternic rival. Codasa la capitolul nivel de trai, Romania este greu de egalat la capitolul coruptie. Oradea nu face exceptie.

Desi, geografic vorbind, e mai aproape de Viena decat de Bucuresti, Oradea ramane un oras virusat de deprinderi regatene. Cum pe piata imobiliara, preturile cresc de la o zi la alta, istetii cu acces la informatii utile au „jonglat” cu legile permisive batandu-si joc de munca multora. Indeosebi a celor slabi.

Mafia terenurilor luate cu japca a creat multe victime. Au fost luate „la tinta” persoanele cu precadere trecute de prima tinerete sau a celor care au parasit tara. Petros Ciobanidis este unul dintre cei tepuiti de functionarii publici, ajunsi intre timp mari barosani. Pe care probabil doar justitia ii va identifica.

GAZETA a dezvaluit in repetate randuri manevre din culisele acestui sistem mafiot, bine organizat si pus pe capatuiala pe spinarea naivilor care mai cred in dreptate si justitie. Manareala cu terenul grecului Ciobanidis este inca unul dintre multele cazuri de acest gen care nu au ajuns inca in atentia presei.

Rand pe rand, insa, lucrurile ies la iveala. GAZETA a reusit sa puna cap la cap toate informatiile adunate cu greutate si sa rezolve, pas cu pas, multele necunoscute din „ecuatia Ciobanidis”. Iar amploarea fraudei e de-a dreptul socanta.

Balamucul

Grecul cu dubla cetatenie a cumparat in anul 1996 teren intravilan la soseaua spre Sanmartin, aflat la o distanta de aproximativ doua sute de metri de sensul giratoriu de la capatul Cartierului Nufarul.

Ciobanidis a achizitionat 6.700 de metri patrati (mp) de la Mihalek Gyorgy Ferencz si inca 5.700 de metri patrati de la Gondor Gizela, trecuta intre timp in nefiinta.

Contractele de vanzare-cumparare au fost semnate in aceeasi zi, 12 aprilie 1996, la biroul notarului public Cornel Dehelean, intre vanzatorii Mihalek si Gondor si Silvia Moga, in calitate de mandatara a lui Ciobanidis in baza unei procuri.

Cumpararea a fost validata prin acte autentice, in baza carora Ciobanidis s-a intabulat dreptul de proprietate sub B2, in colile de CF definitive 9721 Seleus pentru topograficul 459/3 de 5.700 mp, respectiv in CF 9722/2 de 6.700 mp.

Cu toate ca, avand in vedere ca aceste coli nu au fost desfiintate de nimeni pana acum, ele ar trebuit sa existe in evidenta comisiei de aplicare a legii 18/’91 privind drepturile de restituire a terenurilor.

Chiar daca nu stia pe atunci ca terenul achizitionat va valora peste ani si ani sute de mii de euro, Ciobanidis era multumit ca a facut o afacere buna.

Contactat de GAZETA, Petros a acceptat sa dea detalii despre cum a ajuns sa fie tras in piept de niste functionari ai statului roman, recunoscand, insa, ca dupa ce a aflat amanunte despre matrapazlacul imobiliar, se cam teme sa le faca publice. „Mi-e teama pentru mine si familia mea”, a declarat grecul.

Insa nu s-a abtinut sa dea in vileag cum a ajuns sa fie fraierit la drumul mare.

„Nu am avut niciodata de gand sa ma stabilesc in Romania”, recunoaste grecul. „Mi-am cumparat teren pentru ca stiam ca este o investitie de viitor. Cand l-am luat nu ma gandeam ca il voi vinde. M-am gandit ca poate ma voi folosi de el peste ani si ani sau poate ca le va folosi copiilor mei”, spune el.

In vara lui 2005, Petros Ciobanidis s-a intors in Romania. Dorea sa faca afaceri. Mai exact dorea sa-si faca un restaurant pe terenul pe care il cumparase in 1996. Nu stia ca Romania este tara tuturor posibilitatilor. Chiar a disparitiilor miraculoase de terenuri.

„Mi-am angajat un inginer topograf pe care l-am pus sa-mi defineasca exact spatiul unde este amplasat pamantul meu. Am avut surprinderea sa-mi spuna ca pe terenul pe care aveam acte in regula sunt postati nu mai putin de 39 de proprietari”, se plange grecul. Balamucul abia incepea. Abia acum realiza ca ceva este putred la mijloc.

Convins ca i se va face dreptate, a fost la primarie si la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI), fosta OCOTA. „La primarie, am fost intampinat cu sictir. Mi-au spus ca ei nu stiu nimic ca ei nu au nici o vina si asa mai departe.

Vazand ca nu pot primi un raspuns clar de la ei, m-am lasat pagubas. Le-am transmis doar ca acum suntem pe teritoriul lor, dar odata cu intrarea in Uniunea Europeana vom fi pe teritoriul meu, iar vinovatii vor plati. Apoi m-am dus la Oficiul de Cadastru unde am fost in audienta la directorul Minel Ghincea.

Mi-a spus ca nu am nici un teren, ca proprietari sunt alte persoane, ca daca vreau teren sa merg in Grecia sa mai lucrez, sa fac bani si sa revin sa-mi cumpar alt teren.

In acest sens, la 29 iulie 2005, am depus doua cereri la serviciul de carte funciara, pentru a se face investigatii la care nu am primit nici un raspuns”, se plange grecul. „Nu am zis asa ceva”, este raspunsul lui Minel Ghincea, directorul OCPI Oradea. „Eu primesc pe toata lumea in audienta si am rabdare dupa fiecare.

Nu imi sta in caracter sa raspund oamenilor cu probleme in acest mod. Daca a inaintat vreo cerere catre institutia noastra va primi cu siguranta si un raspuns”, mai spune directorul OCPI.

Vinovatii fara vina

Desi la mijloc sunt cateva sute de mii de euro dusi pe apa sambetei, functionarii platiti din banul public nu sunt capabili sa explice situatia creata. Sau mai degraba nu vor. Reprezentantii institutiilor unde s-a „perfectat” afacerea funciara nu sunt capabile sa dea un verdict clar pentru situatia creata.

Explicatiile celor de la primarie sunt lapidare, lipsite de substanta. „La primarie se afla cererile formulate in interiorul termenului legal de persoanele indreptatite pentru reconstituirea dreptului de proprietate”, recunoaste Viorica Bar, membru in comisia de aplicare a legii 18 din cadrul primariei din Oradea.

„Am citit cererile complete, iar pentru cele care nu au fost complete, am facut corespondenta cu persoana in cauza. Dupa ce am depasit acest moment si s-a stabilit ca persoana X sa fie reabilitata, urmatorea intrebare a fost daca persoana doreste sa-si exploateze terenul in individual sau de tip asociatie.

Punerile in posesie s-au facut pe vechile amplasamente”, povesteste Bar despre modul in care comisia a urmarit aplicarea Legii Fondului Funciar.

De situatia in care a ajuns Petros Ciobanidis, functionarii din primarie nu sunt straini. Isi aduc aminte ca au fost vizitati in vara de grec, dar nu stiu cine a gresit. „Dupa ce si-au dobandit atat Gondor cat si Mihalek drepturile si s-au intabulat, cei doi i-au vandut in 1996 lui Ciobanidis”, recunoaste Viorica Bar.

„Felul in care a fost facuta punerea in posesie pe seama celor doi titulari se afla in arhiva comisiei. In 1996, Ciobanidis a devenit proprietar pe cele doua suprafete. Numai ca pe urma a aparut legea 7 a cadastrului, potrivit careia, pentru fiecare teritoriu administrativ au incepu sa se efectueze masuratori cu aparate de precizie.

In urma acestor masuratori, drepturile de proprietate se inscriu in CF nedefinitive. In momentul in care se vor incheia masuratorile unui perimetru administrativ cum este Oradea, abia atunci cartile funciare vor suporta niste transformari si vor deveni definitive”, sustine membra comisiei de aplicare a legii 18.

Bar nu mai poate explica ce s-a intamplat dupa aparitia noii legi a cadastrului. La „inaintare” a fost bagat apoi Marcel Dragos, seful biroului topograf din cadrul primariei. „Eu sunt abia din anul 2000 aici”, si-a inceput povestea Dragos. „Pana in 1996, titlurile de proprietate se puteau intabula folosindu-se o scara de la 1 la 10.000.

Apoi s-a facut trecerea la scara 1 la 2.880. Aparitia legii cadastrului a creat insa o confuzie pentru multi. Schitele cadastrale intocmite in baza legii se realizau si se inscriau in CF nedefinitive fara a se mai face corespondenta cu harta 1 la 2880, respectiv vechile coli funciare”, sustine topograful de la primarie.

Cat despre eventualii vinovati pentru balamucul creat nimeni nu stie nimic. „Legile sunt de vina pentru ca au fost permisive”, spune Marcel Dragos. „In decursul anilor, membrii comisiei s-au schimbat permanent”, spune Viorica Bar, una dintre putinele functionare ramase in sistem de mult timp.

Solutia pentru situatia in care s-a ajuns o gaseste tot Bar: „Ar trebui sa se gaseasca o metoda prin care partile sa se inteleaga”.

Ceea ce, insa, pare greu de crezut avand in vedere ca pe terenul grecului sunt deja construite cateva case de toata frumusetea, pe care cumparatorii nu par dispusi sa le demoleze. Si nici grecul nu pare dispus sa renunte la cateva sute de mii de euro.

„Nemerniciile s-au produs la primarii”

Minel Gincea este director la Oficiul de Cadastru de aproximativ un an si a fost nevoit sa preia o gestiune cu multe probleme. „Nu stiu care este cazul lui Ciobanidis, dar pot sa va spun insa ca s-au facut multe nemernicii”, spune directorul.

„Dupa revolutie, o parte din titluri s-au dat folosindu-se o scara de 1 la 2880 pe vechiul amplasament. Asta s-a intamplat in intravilanul localitatilor si proprietarii s-au intabulat direct la Cartea Funciara.

Pentru extravilanul localitatilor care au fost dezmemebrate in numere topografice, s-au eliberat titluri de proprietate in baza planurilor cadastrale la o scara de la 1 la 10.000, indicandu-se numarul de tarla, parcela si cota de teren din parcela respectiva. Aici s-au creat multe disfunctionalitati. Nemerniciile s-au produs la primarii.

Acestea, trebuiau conform legii 18 sa intocmeasca planuri de parcelare in care sa se indice locul fiecaruia”, sustine Ghincea.

„In prima faza, persoana fizica trimite documentatia la OCOTA, care da o viza tehnica, iar mai apoi trebuie sa se prezinte la primarie pentru a primi avizul final. Adevarul este ca in acest circuit s-a sarit o etapa”, recunoaste Viorica Bar.

Petros Ciobanidis este cu atat mai indignat cu cat este convins ca se stia de el. „In toamna anului 2005, la fosta mea mandatara Silvia Moga, s-a prezentat inginerul Florian Garlea de la SC Electrica SA, pentru a cere acordul de montare a liniilor electrice.

Aceasta i-a transmis sa ia legatura cu mine, ceea ce nu s-a mai intamplat, deci se stia ca este terenul meu”, acuza grecul.

Pista falsa?

Vazand ca la primarie nu poate sa-si faca dreptate, Ciobanidis a hotarat sa se lupte de unul singur si a actionat in judecata pe toti ceilalti 39 de proprietari, care au cumparat legal pamant de pe tarlaua sa.

A gasit si un tap ispatitor in persoana Vioricai Luca, directoare a firmei Eurobeton.

„Terenurile proprietatea mea sunt amplasate intre Oradea si Sanmartin, un capat al terenului ajunge pana in sosea, iar in partea dreapta inspre Oradea era delimitat de un sant care practic forma topograficul dezmembrat 459/1 pe toata lungimea parcelelor pana la drumul care vine de la ferma de vaci.

Santul a fost infundat in urma cu un an si jumatate de Viorica Luca”, spune Ciobanidis.

„Cred ca dupa modul cum se manifesta Viorica Luca, care a infundat santul, a pus bariera, aceasta este autoarea morala a tuturor operatiunilor ilegale efectuate ca urmare a unor inginerii topometrice, in urma carora a intabulat terenurile din titlul de proprietate 1748/1995 peste proprietatea subsemnatului, prin aducerea acestui teren-scriptic din zona

Apateului, unde trebuia repartizat Kosztelni Isztvan, persoana de la care a cumparat, in zona strazii Nufarului, desigur convenabil pentru ea si beneficiarii cartilor funciare nedefinitive, deoarece unul este pretul in zona Nufarul si altul in zona Apateului, atat in prezent dar si in viitor”, acuza Ciobanidis.

„Eu am cumparat de la Kosztelni 3,73 hectare de teren in baza schitelor cadastrale”, spune Viorica Luca. „S-au facut schimburi de terenuri intre primariile din Oradea si Sanmartin. In ceea ce priveste bariera, este adevarat ca eu am facut-o si ca am acoperit un canal, care era in avansata stare de degradare.

Am pietruit un drum care are 7 metri, din care 4 metri sunt proprietatea mea, iar restul era suprafata canalului. Daca se vrea, refacem canalul, dar nu e normal sa fi acuzat cand practic am facut un bine”, se apara Luca.

Legati de maini si de picioare

Desi a dat in judecata 39 de cumparatori de buna credinta, Petros Ciobanidis nu stie ca acestia, aproape in totalitate, au cumparat de la aceeasi persoana. Reporterii GAZETEI au aflat ca aproape 9.900 de metri patrati din terenul revendicat de grec au fost vanduti de fratii Emil si Alexandru Zembrea.

Cu acte in regula. Cei doi au obtinut in urma tranzactiilor aproape o jumatate de milion de euro. Bani, nu gluma.

„In anul 1992, am primit dreptul de punere in posesie dupa cererea de reconstituire de proprietate potrivit legii 18/1991. Suntem mostenitori dupa bunica noastra”, spune Emil Zembrea. „Grecul trebuia sa faca trecerea de la numere topografice la numere cadastrale.

Eu cred ca Ciobanidis ii incita pe cumparatorii nostri sa ne dea in judecata pe noi, dar nu are dreptate”, mai spune Emil Zembrea. In acest timp, cei 39 de proprietari dati in judecata sunt legati de maini si de picioare. „Nu mai putem construi nimic pentru ca am fost blocati”, se plange Ana Junc.

„Eu vreau sa vand mai departe, dar nu pot din cauza acestui grec, care zice ca el e proprietarul de drept si care ne-a dat in judecata. Cred ca la primarie e ceva putred”, intuieste nemultumitul Viorel Sebastian, citat si el in proces. Un proces care se anunta a fi lung si plictisitor.

Dar care se contureaza a deveni un adevarat examen pentru justitia romana. Pentru ca in joc sunt oameni grei.