Leoni, lacomie de calitate

Fabrica Leoni a beneficiat de numeroase avantaje, decurgand din statutul de investitor strategic dar nu a reusit dupa aproape patru ani de activitate sa ofere bistritenilor decat salariul minim pe economie pentru ore intregi de stat in picioare.

Primarul Vasile Moldovan a facut tot ce a stat in puterile sale pentru a le face sederea cat mai placuta la Bistrita investitorilor germani.

Statutul de investitor strategic in economia romaneasca aduce cu sine o multime de avantaje pentru cei care se gandesc sa inceapa sau sa dezvolte o afacere in Romania.

Pe langa legea 332 din 2001, privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, mai exista si posibilitatea ca investitorul sa beneficieze si de bunavointa autoritatilor locale din zona in care isi desfasoara activitatea.

Legea sus-mentionata stabileste avantajele de care se poate bucura un agent economic strain care realizeaza o investitie cu o valoare ce depaseste echivalentul unui milion de dolari.

Chiar daca ea prevede ca investitorul va trebui sa opteze pentru un singur regim de facilitati oferit de legislatia romaneasca, beneficiile ce pot fi obtinute sunt prea mari pentru a-i opri pe cei dornici de profit in Romania.

De exemplu, acestora li se ofera dreptul de a transfera in strainatate profiturile integral sau sumele obtinute in urma instrainarii actiunilor sau partilor sociale sau a lichidarii investitiei.

Prin aceeasi lege investitorii sunt scutiti de la plata taxelor vamale pentru importurile de utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control precum si pentru cele de produse de software noi, necesare investitiei.

Prin legea 571 din 2003, investitorii sunt scutiti si de la plata TVA cu privire la acestea, la care se adauga importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive.

Alte facilitati generale de care poate beneficia un investitor strain in Romania se refera la reducerea contributiei de cinci procente pentru bugetul asigurarilor de somaj, acordarea de credite in conditii avantajoase din bugetul asigurarilor de somaj si dreptul de a deduce o cota suplimentara de 20 de procente din valoarea

investitiilor directe cu impact semnificativ in economie realizate pana la data de 31 decembrie 2006. Din punctul de vedere al legislatei Romaniei investitorii incadrati in categoria “strategici” nu prea au de ce sa se teama pentru portofelele lor, pedepsele fiind aproape inexistente.

Numai in cazul in care investitia se lichideaza voluntar intr-o perioada mai mica de zece ani, investitorii vor fi obligati sa plateasca impozitele stabilite pentru intreaga durata a investitiei, precum si majorarile de intarziere a platii taxelor si impozitelor care ar fi trebuit platite in absenta

existentei facilitatilor. De asemenea, instrainarea bunurilor importate in termen mai mic de doi ani de la introducerea in tara atrage dupa sine plata tuturor facilitatilor de care a beneficiat investitorul.

crisoarea de intentie a investitorului strategic

De departe, cel mai puternic investitor strain care a poposit pana acum la Bistrita este reprezentat de o societate comerciala cu raspundere limitata din Germania, localizata in Nurnberg si numita Leoni Bordnetz Holding GMBH.

Societatea respectiva detine peste 99 de procente din numarul partilor sociale ale societatii cu raspundere limitata Leoni Wiring Systems Ro cu sediul in Bistrita. Societatea germana are cea mai mare pondere in aportul la capitalul societatii, adica peste 377 de miliarde de lei.

Restul partilor sociale, respectiv al cotei de participare la beneficii si pierderi este detinut de un SRL cu aceeasi adresa. Potrivit datelor obtinute de la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, firma bistriteana a fost infiintata prin schimbarea sediului din alt judet.

La data de 17 aprilie 2002 au fost numiti doi dintre cei trei administratori ai societatii bistritene, toti acestia avand cetatenia germana: Armin Hohne si Jurgen Linhard. Un al treilea administrator, Friedrich Wilhem Goppelt, a fost numit in 6 august 2004, durata mandatului sau fiind de 99 de ani.

Trebuie mentionat faptul ca in situatia in care acesta isi va duce mandatul pana la sfarsit, la acea data va avea nici mai mult nici mai putin de 166 de ani. Fabrica de cabluri auto a fost inaugurata la Bistrita in anul 2002 si produce cabluri auto pentru firmele Daimler Chrysler si BMW.

In legatura cu eea ce urmareste compania raspunsul este simplu si se regaseste in orice manual de economie: profit maxim pentru o investitie minima.

Ospitalitatea bistriteana da peste margini

Leoni a devenit societatea comerciala preferata a primarului Vasile Moldovan, in perioada 2001-2002 existand nu mai putin de patru hotarari initiate de primar in favoarea exclusiva a societatii cu capital german.

In ordine cronologica, prin prima dintre ele, datata 31 octombrie 2001, consilierii locali aproba intr-o prima faza inscrierea in domeniul privat al municipiului Bistrita a terenului in suprafata de 19.574 mp, situat in intravilanul municipiului.

In aceeasi sedinta se aproba vanzarea terenului catre societatea comerciala Leoni Wiring Systems Ro, pe atunci avand sediul intr-un apartament din orasul Baia-Mare.

Conditiile puse de catre municipalitatea bistriteana au fost ca terenul sa fie utilizat numai pentru realizarea investitiei “Fabrica pentru producerea de componente si sisteme de cabluri auto” precum si ca lucrarile de executare ale investitiei sa inceapa in termen de un an de la data semnarii contractului de

vanzare-cumparare. Pretul stabilit pentru vanzarea terenului de aproape doua hectare a fost stabilit de catre consilierii locali la mai putin de 20.000 de marci germane, adica o marca pentru un metru patrat de teren.

Contractul prin care firma germana primea aproape gratis o bucata de teren imensa a fost adoptata cu 19 voturi “pentru”.

Dupa mai putin de o luna, in sedinta din 29 noiembrie 2001, aceiasi consilieri locali hotarasc prin acelasi procedeu trecerea in domeniul privat al municipiului si vanzarea catre aceeasi societate in scopul construirii unei fabrici de producere de componente si sisteme de cabluri auto, a unei suprafete de 8.

339 de metri patrati situati in intravilanul municipiului in zona Drumul Tarpiului, terenuri pe care acum strajuieste fabrica de cablaje auto Leoni.

Conditiile de incheiere a contractului de vanzare-cumparare si pretul de vanzare raman nemodificate in comparatie cu hotararea anterioara, agentul economic urmand sa plateasca cate o marca germana pentru fiecare metru patrat de teren achizitionat. In conditiile actuale, pretul ar deveni de 0.

5 euro pentru un metru patrat. Deoarece lucrurile nu mergeau suficient de bine pentru pretiosii investitori straini, primarul Moldovan mai vine cu o idee bazata pe cererea companiei Leoni si pe legea 332 din 2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie.

In sedinta ordinara a consiliului local din 7 octombrie 2002 consilierii locali au aprobat reducerea cu 40 de procente a taxei de autorizare pentru anul 2002 a lucrarilor de constructii pentru hala de productie cablaje electrice a firmei Leoni. Probabil ca bugetul local se simtea mult prea bine.

Ca dovada, dupa numai o saptamana consiliul local se reuneste intr-o sedinta extraordinara in care se aproba reducerea cu 50 de procente a taxei de autorizare pentru anul 2002 a lucrarilor de constructii pentru obiectivele ce se vor realiza in municipiu de catre persoanele juridice care realizeaza investitii, intre

acestea fiind inclusa si societatea Leoni.

Iar daca mai mentionam tot la capitolul ospitalitate si accidentul auto din vara anului 2004, accident in care a fost implicat fostul director al fabricii, Gunter Schuller si care a ramas fara consecinte juridice pentru managerul german, avem conturat un prim portret al faptelor care au avantajat societatea germana in Bistrita.

Singura consecinta a accidentului a fost demiterea directorului general, despre accident ajungand zvonuri si la conducerea germana a firmei.

Partea bistritenilor

Societatea a avut succes la venirea in Bistrita, oferind impresia unei firme puternice, gata sa se lanseze pe piata muncii dintr-un judet cu un numar din ce in ce mai mare de someri. Speranta unui salariu peste medie si siguranta locului de munca i-a facut pe multi sa se indrepte spre portile fabricii.

Totusi, balonul s-a dezumflat destul de repede, in anul 2004 primele nemultumiri ale angajatilor trecand de nivelul zvonurilor. In iunie 2004, nemultumirile au determinat o greva spontana de cateva ore in interiorul cetatii blindate care a devenit Leoni.

Salariatii erau atunci nemultumiti de conditiile de munca si de salariile mici si sustineau ca ritmul de munca este infernal, iar salarizarea, redusa in comparatie cu nivelul muncii prestate.

La acea data, salariul de baza in Leoni era de numai 2,8 milioane de lei, bineinteles acest lucru nefiind valabil si pentru multimea de directori si asistenti. Mai mult decat atat, firma este in continuare in cautare de forta de munca, indreptandu-se mai nou inspre satele din judet pentru a putea umple cu personal halele imense.

Bilanturile contabile anuale depuse de catre firma la Ministerul Finantelor Publice pot deveni edificatoare asupra situatiei financiare in care se afla firma daca facem o comparatie intre anul 2002 si urmatorul. O cifra de afaceri imensa, dar fabrica nu a reusit sa lucreze pentru profit.

Astfel, in anul 2002, avand un numar mediu de 40 de angajati, firma a declarat pierderi de 27 de miliarde de lei, iar in anul 2003, cu un numar mediu de 303 angajati, Leoni a reusit sa functioneze pentru o pierdere neta de aproximativ 107 miliarde de lei.

Din pacate, pana la inchiderea editiei, nu am primit raspunsul solicitat companiei Leoni. Ceea ce doream sa aflam se referea la ceea ce a dat compania bistritenilor in schimbul facilitatilor obtinute