O parte importantă a metanului eliberat în urma exploziilor Nord Stream nu a mai ajuns în atmosferă, susțin specialiști din Suedia și Germania

Urmările celor patru explozii care au afectat secțiuni ale conductei Nord Steam sunt încă departe de a putea fi cuantificate, deși au trecut aproape doi ani de la producerea lor. Însă, grație unor circumstanțe norocoase, se poate spune că o parte semnificativă a metanului eliberat atunci a rămas în Marea Baltică, afirmă un grup de cercetători de la Universitatea din Göteborg, Suedia, și de la Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine din Bremerhaven, Germania, într-un studiu publicat în Nature Scientific Reports.

În noaptea de 26 septembrie 2022, o serie de explozii submarine a fost identificată de stațiile seismice din Suedia, Germania și Danemarca. Operatorii gazoductului Nord Stream au semnalat, de asemenea, o reducere semnificativă a presiunii în conductele de gaz. Era cert că un atac de proporții avusese loc la est de insula suedeză Bornholm, iar bulele uriașe de metan care au apărut ulterior la suprafața mării, unele cu un diametru de până la 900 de metri, confirmau ipoteza exploziilor.

O săptămână mai târziu, informațiile oferite de Paza de Coastă suedeză și de specialiștii de la Centrul Helmholtz, Germania, indicau deja, posibil, cea mai mare scurgere artificială de gaz metan înregistrată vreodată. Datele oferite până azi au rămas însă contradictorii. Diferitele rapoarte publicate până în prezent indică scurgeri de la 55.000 de tone de metan până la circa 500.000 de tone.

Urmările exploziilor Nord Stream sunt încă dificil de cuantificat

Studiul recent publicat în prestigioasa revistă Nature susține că o parte semnificativă a metanului eliberat atunci, undeva de la 10.000 până la 50.000 de tone, a rămas în Marea Baltică, fără a mai ajunge în atmosferă.

Metanul s-a disipat pe o suprafață uriașă a mării, afirmă specialiștii germani și suedezi. El există, de altfel, într-o formă naturală, în sedimentele de pe fundul mării, rezultate în urma descompunerii materiei organice. Iar faptul că metanul din conductele de gaz are o compoziție izotopică diferită de cel natural le-a permis oamenilor de știință să facă o estimare plauzibilă cu privire la cantitatea de metan care a rămas în Marea Baltică în urma exploziilor Nord Stream.

O parte din metanul eliberat atunci a fost consumat de bacteriile metanotrofe (bacterii care metabolizează metanul), în timp ce o altă parte s-a disipat într-un volum uriaș de apă, ca urmare a amestecului diferitelor niveluri marine, rezultat în urma scăderii temperaturilor.

Suntem însă departe de a avea o imagine completă a efectelor eliberării unei cantități atât de mari de gaz metan asupra organismelor din Marea Baltică. Semnatarii studiului susțin că au prelevat mostre de fitoplancton, însă analizele asupra acestuia nu au fost finalizate.

Cine s-a aflat în spatele acestui act de sabotaj?

Primele acuze, venite imediat după producerea exploziilor, au fost îndreptate împotriva Rusiei. Investigațiile ulterioare nu au putut oferi însă indicii consistente în acest sens. Mai mult, motivul invocat atunci, respectiv intenția Gazprom de a evita plata unor despăgubiri uriașe după ce oprise transportul de gaz prin gazoductul Nord Stream 1, decizie prin care încălca obligațiile contractuale, are o hibă uriașă, au susținut jurnaliștii de la Deutsche Welle. Aceea că Rusiei nu i-a păsat niciodată de deciziile organismelor internaționale.

Ulterior, o analiză realizată de jurnaliști de la publicația germană Die Zeit și de la postul de televiziune ARD, a indicat o acțiune a unui comando ucrainean. Investigații independente întreprinse de jurnaliștii de la Washington Post, Der Spiegel și ZDF au ajuns la aceleași concluzii. Atacurile ar fi fost organizate din Ucraina, fără ca președintele în funcție, Volodimir Zelenski, să fi fost informat, și fără a exista indicii care să ducă spre Rusia sau SUA.

Oficialitățile de la Moscova au respins ideea unui sabotaj coordonat doar de Ucraina, și au acuzat Marea Britanie și SUA că s-ar fi aflat în spatele acestui atac pe care l-au catalogat ca un „act de terorism internațional”.

La începutul acestui an, Suedia și Danemarca au închis anchetele pe care le demaraseră imediat după producerea exploziilor, fără a indica un posibil vinovat. Ambele state au invocat lipsa jurisdicției în acest caz. Germania încă investighează incidentul.