Promovarea unei justiții negociate între procuror și inculpat ar trebui să reprezinte o prioritate națională, a declarat șeful DNA, Marius Voineag, luni, la interviul pentru postul de adjunct al procurorului general al României. O opinie similară, de încheiere de către procurori a unui număr mai mare de acorduri de recunoaștere a vinovăției, a avut și șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general.
- Interviurile pentru desemnarea șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT au început luni, 23 februarie, cu candidaţii pentru conducerea Parchetului General. Pentru funcția de procuror general al României candidează doi procurori – șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru funcția de adjunct al aceleiași instituții candidează actualul șef al DNA, Marius Voineag.
- Marți, 24 februarie, sunt programaţi candidaţii pentru conducerea DNA. Pentru postul de procuror șef al DNA candidează Tatiana Toader, procuror şef adjunct al DNA, Vlad Grigorescu, procuror la DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror în DNA, delegat în funcţia de procuror şef adjunct. Alături de aceștia, marți vor susține interviurile trei dintre procurorii care candiează pentru cele două posturi de adjuncți la DNA: Marinela Mincă, Mihai Prună şi Marius Ionel Ştefan.
- Cel care va avea ultimul cuvânt în numirea conducerii marilor parchete din România va fi Nicușor Dan, care spunea că „sunt niște oameni foarte interesanți” printre candidați.
Șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general, și Marius Voineag, actualul șef DNA, candidat pentru funcția de adjunct al procurorului general, au avut o strategie comună la interviul susținut luni în fața comisiei de la Ministerul Justiției.
Planurile de management ale celor doi procurori anticorupție au avut aceleași idei majore: creșterea capacității investigative, consolidarea performanței actului de justiției prin extinderea programelor de formare profesională, după modelul DNA, redimensionarea schemelor de personal. digitalizarea, introducerea inteligenței artificiale în munca procurorilor și transformarea „justiției negociate” în prioritate națională.
Marius Voineag a vorbit despre reticența procurorilor români de a încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției, subliniind că aceștia preferă ca anchetele să se finalizeze cu rechizitorii pentru a se „mândri” în statistici: „Avem mai multe rechizitorii, mai multe tone la hectar”.
Voineag a susținut că procurorii tineri „trebuie încurajați să își asume că acest instrument procedural, perfect legal, de justiție negociată, trebuie utilizat efectiv”.
La rândul său, Cristina Chiriac a militat pentru promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției, subliniind că ar eficientiza activitatea procurorilor și ar scădea numărul dosarelor care ajung la prescriere.
Cel de-al doilea candidat pentru funcția de procuror general, procurorul militar Bogdan Pîrlog, și-a axat discursul în fața comisiei pe problemele sistemice din justiție și nevoia de reformare a legilor justiției. El a spus că sistemul judiciar a pierdut pentru prima dată suportul opiniei publice și a criticat modul în care se fac promovările în magistratură, pe baza unui concurs de dosare, spunând că „este ridicol”.
Ce spune Voineag, întrebat despre cel mai mare eșec al său
Întrebat care consideră că a fost cel mai mare eșec ca șef DNA, Marius Voineag a indicat „comunicarea”.
„În discursul public trebuie să ne reconfigurăm puțin pentru că el cântărește la gradul de încredere. Sunt lucruri ce ar trebui să le explicăm mai bine. Privind acum în urmă, aș comunica mai facil”, a răspuns Marius Voineag.
Actual șef al DNA a fost întrebat și ce ar aduce în plus în funcția pe care o vizează. „Expertiza rotundă pe care o am în funcțiile de conducere va cântări mult în formarea echipelor. Fără experiența adecvată poți să construiești echipe”, a precizat Voineag.
Interviul s-a încheiat.
Voineag, despre principalele sale calități
Întrebat de un membru al comisiei care sunt principalele sale calități, Voineag a subliniat că este un om căruia îi plac „fazele de construcție”.
„Un plus este faptul că am reușit să demonstrez că am reușit să construiesc o echipă la DNA. Sunt un om de echipă și aș putea să diseminez din stilul meu de lucru la PICCJ”, a precizat Voineag.
Marius Voineag spune că vrea „să transfere bunele practici” aplicate la DNA către Parchetul General
A început interviul lui Marius Voineag, actualul șef DNA, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general. Este singurul candidat pentru acest post.
Voineag a început prin a-și prezenta traseul profesional în fața comisiei.
„Obiectivul central îl reprezintă transferul de bune practici aplicate la DNA către Parchetul General”, a declarat Voineag, subliniind că „încrederea publică să reconstruiește prin performanță”.
Principalele obiective enunțate de Voineag: creșterea capacității investigative, consolidarea performanței actului de justiției prin extinderea programelor de formare profesională, după modelul DNA, promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției.
Voineag a mai enumerat integrarea unor soluții de inteligență artificială, optimizarea funcțiilor de planificare și control.
„Să ne asumăm o îmbunătățire a percepției publice și a încrederii publice”, a spus Voineag. Acesta a mai precizat în finalul prezentării că nu „nu propun soluții spectaculoase”, ci un transfer sistematic de la o structură care a avut succes. Urmează sesiunea de întrebări.
Voineag: Acordurile de recunoaștere a vinovăției ar trebui să fie o prioritate la nivel național
Întrebat despre reticența procurorilor de a folosi acordul de recunoaștere a vinovăției, Marius Voineag a răspuns:
„Pentru că există manageri de parchete care încă trăiesc în mirajul rechizitoriilor mai multe pe fiecare an și trăiesc în marja unor statistici. Or, eficiența actului de justiție nu ține de o statistică. Eficiența actului de justiție ține până la urmă de cât de mult ne asumăm să fim eficienți. Adică, pe de o parte, putem să încercăm să facem rechizitorii la niște spețe banale, să generăm costuri pentru stat, pentru cetățeni, în esență, să generăm durată mai mare a proceselor, a urmăririi penale și, la final, să ne mândrim doar cu niște cifre seci dintr-o statistică. Avem mai multe rechizitorii, mai multe tone la hectar”.
El a spus că „trebuie dat mai mult curaj procurorilor tineri, în așa fel încât aceștia să își asume că acest instrument procedural – de justiție negociată – să fie utilizat efectiv”:
„Chestiunea asta e profundă, antagonică, privind modul în care am gândit în toată cariera și mi-aș dori foarte mult să reușim să o translatăm, să le dăm mai mult curaj procurorilor tineri în așa fel încât să își asume că acest instrument procedural, perfect legal, de justiție negociată, trebuie utilizat efectiv”.
Actualul șef al DNA a pledat și în proiectul său de management cu care candidează la utilizarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției: „Promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Ar trebui să fie o prioritate la nivel național, deoarece ar conduce la reducerea cheltuielilor”.
- Acordul de recunoaștere a vinovăției este o procedură specială reglementată în Codul de procedură penală, care presupune încheierea unei înțelegeri între procuror și inculpat. Prin acest acord, inculpatul recunoaște în totalitate acuzații aduse împotriva sa, acceptă încadrarea juridică și este de acord cu pedeapsa propusă de procuror.
- Poate fi încheiat pentru infracțiuni pentru care legea prevede o pedepsă de cel mult 15 ani. În majoritatea cazurilor, pedepdsele convenite sunt de închisoare cu suspendare.
Interviul susținut de Bogdan Pîrlog s-a încheiat. A durat cu 30 de minute mai mult decât timpul preconizat.
Bogdan Pîrlog, asaltat cu întrebări
În timp ce interviul Cristinei Chiriac s-a încheiat cu 20 de minute mai devreme decât timpul preconizat pentru fiecare candidat, în cazul procurorului Pîrlog sesiunea de întrebări continuă și după cele 90 de minute stabilite inițial.
Dacă în cazul Cristinei Chiriac, nici ministrul Justiției, nici ceilalți membri ai comisiei nu au insistat cu întrebări, în cazul lui Pîrlog, Radu Marinescu l-a asaltat cu întrebări timp de 40 de minute. Și ministrul Justiției și secretara de stat Roxana Momeu, membru în cadrul comisiei de examinare, i-au solicitat lui Pîrlog răspunsuri concrete pe diverse teme prezentate.
Secretara Roxana Momeu nu a avut aceeași atitudine în cazul candidatei Cristina Chiriac, atunci când a întrebat-o care sunt standardele europene privind rezultatele măsurabile și concrete ale activității Ministerului Public, făcând trimitere la un paragraf evaziv din proiectul său. Cristina Chiriac a răspuns sec: „Cele prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, fără ca vreunul dintre membrii comisiei să solicite un răspuns concret.
Secretarul de stat Roxana Momeu a adus în discuție sancțiunea disciplinară a procurorului Bogdan Pîrlog, dispusă la sfârșitul anului trecut, și l-a întrebat dacă consideră că este necesar ca legea să fie modificată, având în vedere că pentru funcțiile de conducere PG, DNA și DIICOT legea nu prevede condiția lipsei sancțiuni, așa cum se întâmplă în cazul celorlalte parchete.
„Legiuitorul trebuie să stabilească clar: ori pentru toate (interdicția n.r.), ori pentru niciuna. Sau să stabilească excepția. Nu orice abatere disciplinare are legătură cu tipul de faptă făcută”, a răspuns Pîrlog.
Bogdan Pîrlog: „Suntem într-o profundă criză la nivel de sistem”
Interviul pentru funcția de procuror general la României continuă cu procurorul militar Bogdan Pîrlog.
„Suntem într-o profundă criză la nivel de sistem. Este unul dintre cele mai dificile momente pentru a fi magistrat, cu atât mai mult să ocupi o funcție precum cea pentru care candidez”, a declarat Bogdan Pîrlog în fața comisiei.
Bogdan Pîrlog își continuă prezentarea în fața comisiei. El spune că este prima dată când magistrații din România au pierdut suportul opiniei publice.
„Dacă noi, ăștia mai vechi în sistem, am mai trăit momente dificile, îmi închipui ce reprezintă pentru tânăra generație, ce înseamnă să alegi o profesie pentru care societatea te urăște din start. Nu trebuie să fim ipocriți, că tot ceea ce ni se reproșează nu este adevărat. Întoarcerea societății împotriva sistemului judiciar s-a făcut pe fondul unor nemulțumiri”, a spus Pîrlog.
Bogdan Pîrlog și-a exprimat și nemulțumirea în legătură cu promovările în sistem pe bază de dosare, pe baza unor evaluări. „Este ridicolă promovarea pe baza de interviu la Înalta Curte”, a subliniat acesta.
A început sesiunea de întrebări. Ministrul Justiției Radu Marinescu l-a întrebat pe Bogdan Pîrlog cum își va valorifica experiența managerială de la parchetul militar la Parchetul General.
„Se impune o regândire a organigramei. Avem unități profund ineficiente. Nu avem nevoie de atât de multe funcții de conducere, de compartimente de cooperare”, a răspuns Pîrlog.
Procuroarea Cristina Chiriac, candidată la șefia Parchetului ICCJ: „Procurorul general trebuie să aibă o vizibilitate mult mai mare”
Șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, a fost prima care susține interviul în fața unei comisii din care fac parte ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, doi reprezentanți ai ministerului, doi procurori desemnați de CSM, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, un psiholog din cadrul CSM și un specialist în management, desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management.
- Interviul Cristinei Chiriac s-a încheiat cu aproape 20 de minute mai devreme decât era preconizat.
Cristina Chiriac are o experiență de 17 ani în magistratură, iar din 2022 conduce Structura Teritorială Iași a DNA.
În prezentarea în fața comisiei, Cristina Chiriac a spus că de-a lungul carierei a instrumentat toate tipurile de cauze și că experiența acumulată la conducerea DNA Iași poate fi valorificată în Ministerul Public pentru a rezolva problemele cu care se confruntă Parchetul General, în special problemele legate de deficitul de personal.
Cristina Chiriac a spus că își dorește un Minister Public modern, subliniind că așteptările sociale sunt mari:. „Procurorul general trebuie să aibă o vizibilitate mult mai mare”.
„Parchetul General trebuie să fie principala voce a Ministerului Public și are nevoie de stabilitate”, a susținut procurorul Chiriac în cadrul interviului. Ea a subliniat că „este nevoie de o relație transparentă cu mass-media și că procurorul general trebuie să ofere un răspuns coerent la îngrijorările publice”.
Cristina Chiriac vrea mai multe dosare cu acord de recunoaștere a vinovăției: Concepția procurorului e că mai bine ar face rechizitoriu
În timpul interviului, ea a pledat ca procurorii să folosească mai des acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații, ca măsură de scădere a stocului de dosare la parchete.
„Prioritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate. A prioritiza dosarele care nu necesită un probatoriu extrem de ridicat și a soluționa cât mai repede aceste dosare tocmai pentru a nu mări și mai mult stocul de dosare, care deja există și este foarte mare la nivelul Ministerului Public. Aș utiliza cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției, pe care în cadrul serviciului pe care l-am condus am aplicat-o destul de frecvent’, a spus Cristina Chiriac.
Întrebată dacă aceste acorduri de recunoaștere a vinovăției ar putea fi utilizate mai des la parchetele din teritoriu, pentru infracțiuni la siguranța pe drumurile publice, patrimoniu sau furt calificat, actuala șefă a DNA a spus că crede că „acest instrument nu se folosește destul de des la nivelul parchetelor locale, deoarece concepția procurorului este că, dacă trebuie să facă un acord de recunoaștere a vinovăției, mai bine ar face rechizitoriu”.
Procuroarea Chiriac, întrebată care ar fi prima decizie manageriaă pe care ar lua-o: „Este greu. Trebuie să îmi fac un plan”
Întrebată de un membru al comisiei care ar fi prima decizie managerială pe care ar lua dacă va ajunge procuror general, Chiriac a răspuns: „Prima decizie? Este greu. Trebuie să îmi fac un plan cu privire la prioritatea deciziilor”.
Ministru Justiției, Radu Marinescu, i-a cerut Cristinei Chiriac să vorbească despre tragerea răspundere a magistraților, având în vedere că aceasta reprezintă o îngrijorare pentru opinia publică.
Cristina Chiriac a invocat deficitul de personal, subliniind că la nivel național există 38 de procurori care instrumentează cauze cu magistrați, dintre care doar patru la Parchetul General.
„Rolul procurorului general este să găsească oameni care să vrea să efectueze urmările penală în cauze cu magistrați”, a spus Chiriac.
Ultima întrebare din cadrul interviului a fost adresată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, care a întrebat-o pe Cristina Chiriac cum vede comunicarea cu societatea civilă și cu presa.
„Implicarea societății civile în activitatea Ministerului Publiceste esențială atât pentru creșterea încrederii în justiției, cât și pentru prevenirea de infracțiuni. Am făcut referire la corupție și violența domestică pentru că sunt cele mai întâlnite la nivelul societății românești. Consider că este necesară implicarea ONG-urile. Relația cu mass-media trebuie făcută în limite legale. Este esențial să există o reacție fermă cu privire la anumite tipuri de infracțiuni care stârnesc interesul societății, trebuie explicat foarte clar ce poate face Ministerul Public și ce dorește opinia publică de la Ministerul Public”, a precizat Cristina Chiriac în ultimul răspuns în fața comisiei.
Proiectul de management prezentat de Cristina Chiriac a fost structurat pe opt puncte esențiale:
• „Creșterea calității și eficienței actului de justiție
• Cresterea capacității investigative
• Consolidarea capacitații Parchetului General de executare a funcțiilor de planificare coordonare și control
• Creșterea încredereii publicului în justiție și a imaginii Ministerului Public
• Independența operațională a procurorilor
• Asigurarea unui nivel ridicat de motivație al personalului
• Asigurarea unei colaborări cu partenerii instituționați
• Consolidarea și finalizarea procedurilor de digitalizare”.
Tot astăzi, de la ora 12:30, Marius Voineag, actualul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, va susţine interviul pentru ocuparea funcţiei de adjunct al procurorului general al PICCJ.
Cine este procuroarea Cristina Chiriac
Procuroarea Cristina Chiriac este cea care a instrumentat dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, fiind prezentă la prinderea în flagrant a acestuia cu geanta cu 1,25 milioane de lei în portbagaj.
De numele Cristinei Chiriac, însă, este legat un episod controversat în legătură cu fostul episcop al Hușilor Cornel Onilă, petrecut în 2017. Ea a fost acuzată că atunci când a instrumentat dosarul de șantaj în care Onilă avea calitate de persoană vătămată nu a disjuns cercetările și nu a predat probele video care îl surprindeau pe episcop în timp ce întreținea relații sexuale cu elevii de la seminar. Ancheta care a dus la condamnarea lui Onilă a fost redeschisă în urma unei investigații de presă documentată de jurnaliștii platformei independente Să fie lumină.
Cristina Chiriac a scris în declarația de avere că are deschise 13 conturi de economii, atât în lei, cât și în dolari sau în euro. Într-unul dintre conturi, deschis în 2022, ea are peste 1 milion de euro, potrivit declarației de avere depuse în 2024. Suma nu se regăsește în declarația de avere depusă în anul 2023. HotNews a contactat-o pe judecătoarea Cristina Chiriac pentru un punct de vedere, însă aceasta nu a răspuns.
Procurorii care candidează pentru șefia marilor parchete
Ministerul Justiţiei a publicat în urmă cu o săptămână lista procurorilor care îndeplinesc condițiile pentru a candida la șefia marilor parchete. Toţi cei 19 candidaţi înscrişi au trecut proba şi vor participa la interviurile programate pentru perioada 23-26 februarie.
Pentru funcția de procuror general al României:
- Cristina Chiriac, procuror șef serviciu la DNA, Serviciul teritorial Iași
- Bogdan Pîrlog, procuror militar al Parchetului Militar al Tribunalului București
Pentru funcţia de adjunct al procurorului general:
- Marius Voineag, actualul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
- Tatiana Toader, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Ioan-Viorel Cerbu, procuror în DNA, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
- Mihai Prună, procuror în Parchetul General – Secţia de urmărire penală;
- Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Marius-Ionel Ștefan, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
- Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;
- Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;
- Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
- Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
- Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
- Alex-Florin Florența, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Claudia-Ionela Curelaru â, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
- Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Când sunt programate interviurile candidaților pentru șefia DNA
Marți, 24 februarie, sunt programaţi candidaţii pentru conducerea DNA.
De la ora 8:30 este programat Viorel Cerbu, de la 10:00, Vlad Grigorescu şi de la ora 11:30, Tatiana Toader. În aceeaşi zi, pentru ocuparea celor 2 funcţii de procuror-şef adjunct al DNA sunt programaţi trei candidaţi: Marinela Mincă, de la ora 13:00, Mihai Prună, de la ora 14:30 şi Marius Ionel Ştefan, de la ora 16:00.
Programul pentru DIICOT
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), interviurile se vor desfăşura miercuri, 25 februarie, începând de la ora 09:30, cu Ioana-Bogdana Albani, urmată de Alina Albu (ora 11:00), Antonia Diaconu (ora 12:30), Codrin Horaţiu Miron (ora 14:00) şi Bogdan Ciprian Pîrlog (ora 15:30).
În 26 februarie, sunt programate interviurile pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT: Claudia Ionela Curelaru (09:30), Alex Florenţa (11:00), Gill Julien Grigore Iacobici (ora 12:30), Aurel Cristian Lazăr (ora 14:00) şi Mihai Răzvan Negulescu (ora 15:30).
Timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maximum 30 minute, iar timpul pentru întrebări şi răspunsuri este de maximum o oră.
Rezultatele selecţiei se vor publica în 2 martie pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, iar ministrul va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ.
Ulterior, aceste propuneri motivate vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.