Noua „revoluție” la care suntem ultimii în Europa. Tinerii sunt gata, companiile nu

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă. Dar explicația reală nu are legătură cu „lenea”, „incapacitatea” sau cu mitul că românii „nu se pricep”.

Este, mai degrabă, o radiografie: AI-ul nu prinde rădăcini într-o economie slab digitalizată, cu firme mici, joburi de rutină și competențe digitale fragile.

În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de AI generativă. Media Uniunii Europene este de 32,7%. România este, așadar, nu doar sub medie, ci aproape la jumătate față de medie.

În 2025, 63,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani din UE generativă au utilizat instrumente de inteligență artificială (IA), scrie Eurostat, biroul de Statistică al UE. Această pondere este aproape de două ori mai mare decât ponderea persoanelor din populația generală care au utilizat aceste instrumente (32,7% dintre cei cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani).

Tinerii introduc utilizarea IA generativă în diferite domenii ale vieții. Utilizarea IA în scopuri private a fost mai frecventă în rândul tinerilor (44,2%) decât în ​​rândul populației generale (25,1%). Așa cum era de așteptat, persoanele din grupa de vârstă mai tânără au fost mai predispuse să utilizeze instrumente de IA pentru educația formală (39,3%), comparativ cu 9,4% în populația generală. În schimb, utilizarea profesională a fost relativ similară între aceste grupe de vârstă (15,8% vs 15,1%), deoarece mulți tineri nu au intrat încă pe piața muncii.

România nu este singură la coadă. Italia și Bulgaria apar și ele în zona de jos a clasamentului. E un grup recognoscibil: sudul și estul Europei, unde digitalizarea a fost mai lentă, companiile au investit mai puțin în tehnologie, iar munca de birou „modernă” nu e norma, ci excepția.

În schimb, țările în care AI-ul a devenit aproape reflex — nordicele, balticele sau Malta — sunt aceleași țări în care instrumentele digitale sunt deja parte din viața de zi cu zi, încrederea în instituții e mai mare, iar mediul de afaceri e obișnuit să experimenteze rapid.

În plus, datele arată că doar ~2% dintre companiile românești adoptaseră cel puțin o tehnologie AI, față de aproximativ 8% media UE.

Principalul obstacol invocat este simplu și brutal: costurile.

Într-o economie în care o parte mare din firme trăiesc din marje mici, din subcontractare și din supraviețuire trimestrială, AI-ul nu este perceput ca investiție, ci ca risc.

AI-ul generativ nu vine într-un vid. Ca să folosești eficient ChatGPT, Copilot sau Gemini, ai nevoie de: minimă cultură digitală, capacitatea de a formula întrebări, înțelegerea surselor și verificării, discernământ între informație și halucinație.

Sondajele indică în România îngrijorări mai mari decât media UE privind: pierderea locurilor de muncă din cauza Inteligenței Artificiale, riscurile dezinformării sau lipsa controlului.

Diferența față de țările de top e uriașă: Grecia: 83,5%, Estonia: 82,8%, Cehia: 78,5%

Asta arată că România nu are o problemă de „capacitate umană”. Are o problemă de ecosistem: școală, firme, instituții, joburi.

Nu sunt doar vești proaste: România are un potențial uriaș de câștig.

În spatele acestei poziții rușinoase există o oportunitate enormă.

Studiile estimează că până la 54% dintre joburile din România ar putea fi îmbunătățite cu AI generativ, iar PIB-ul ar putea crește semnificativ dacă adopția se accelerează.

Tot mai multe companii românești declară că vor investi în automatizare și AI în următorii ani.