Cum aflăm dacă va urma o criză economică? Patru lucruri la care să fim atenți

Ungaria e în recesiune de luni bune. Olanda a intrat și ea în recesiune la mijlocul anului. În România, economia încetinește, iar lipsa reformelor fiscale dublate de o serie de măsuri care se discută netransparent, amplifică ceața din economie. Vor urma turbulențe sau e doar un vânt rece, trecător? Cum ne dăm seama ce ar putea urma? Nu e greu, trebuie doar să ne uităm peste câțiva indicatori.

Ce semne sunt că se apropie turbulențele?

1. Cheltuielile din supermarketuri (ajustate cu inflația) scad

Forța principală a economiei României e consumul privat. El reprezintă principala componentă a PIB-ului, indicator care măsoară evoluția economiei. Oamenii ies la cumpărături, merg în concedii, iau masa în oraș și cumpără tot felul de produse, în ciuda scumpirilor pe care Banca Națională încearcă să le țină sub control.

Consumul în România este în scădere, însă. Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 3% în prima jumătate a anului, oamenii sporindu-și cheltuielile cu alimentele, îmbrăcămintea și medicamentele, potrivit datelor INS. Comerțul cu carburanți a fost și el pe minus în primul semestru.

Pentru BNR, datele venite de la Statistică sunt oarecum o veste bună: scăderea cererii de consum ajută pe partea de inflație și probabil că la următoarea ședință a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, dobânda-cheie va fi menținută la 7%. BNR încearcă să țină dobânda de politică monetară suficient de sus (chiar dacă la un nivel sub inflație) pentru a tempera cererea, fără însă a sufoca economia.

Cheltuielile consumatorilor oferă firmelor din economie semnale privind posibile noi angajări sau extinderi. Dacă lumea cheltuie mult și intră bani în economie, firmele se gândesc să se extindă, să facă noi angajări. Deocamdată, semnalul nu e dintre cele optimiste.

2. Evoluția salariilor. Eterna problemă

Pentru a cheltui, e nevoie de bani. Chiar și ajustate cu inflația, veniturile sunt pe plus în multe domenii. Salariile reale au scăzut în domeniul extracției minereurilor metalifere, în zona fabricării de lacuri, vopsele, cauciuc, în Sănătate, în total în 10 sectoare economice.

Dar incertitudinile sunt foarte mari. Va veni o majorare de TVA? Vor crește taxele ? Oricum, inflația e încă foarte sus iar puterea de cumpărare e în suferință. Vestea bună e că urmează un an electoral. Deși, asta ar putea fi vestea proastă la nivelul întregii economii.

3. Productia industrială

Aici, multe lucruri nu sunt de spus. Industria contribuie negativ la creșterea economiei. Datele INS indică scăderea producției industriale cu 2,1% lună/lună și cu 5,9% an/an în iunie. În semestrul I industria națională s-a diminuat cu 4,8% an/an în medie, evoluție determinată de ajustările din sfera comerțului internațional, deteriorarea climatului din Zona Euro și majorarea costurilor de finanțare, arată un raport al Băncii Transilvania.

4. Piața muncii

Consumul poate menține economia pe linia de plutire, dar piața muncii este crucială dacă vrem să măsurăm economia. Iar tăierile urechiste de posturi vacante, fără studii bazate pe cifre și doar ca să părem că mai reducem din dezechilibrele economice sunt ridicole.

Normal ar fi ca oficialii din Guvern să se uite la cererile noi privind ajutorul de șomaj (la nivel de regiuni de dezvoltare, dacă nu și mai granulat) , la durata șomajului (ca să vadă cât timp le ia oamenilor să își găsească un nou job), la numărul de locuri de muncă din sectoarele economice, la rata șomajului și la locurile de muncă vacante.

Ce este o recesiune și cine o (in)validează?

Două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului sunt etichetate drept recesiune. Deocamdată, România e ferită de recesiune, dacă nu vor fi șocuri economice care să ne deraieze. Toate estimările interne și externe vorbesc despre creșteri economice, chiar dacă modeste.

Recesiunea este confirmată (sau infirmată) oficial de către INS. Potrivit definiției europene, recesiunea e „o scădere semnificativă a activității economice care durează mai mult de două trimestre”.

Va continua BNR să crească dobânda cheie dacă economia încetinește?

Nu. Deocamdată BNR ține dobânda la 7% (sub inflație). Dacă o crește prea mult, sufocă economia. Dacă o scade acum, permite noi scumpiri, mai ales că sunt riscuri foarte mari ca politicile fiscale să ducă la creșteri de prețuri greu de gestionat.

Potrivit rapoartelor de analiză ale economiștilor, cel mai devreme BNR va reduce dobânda cheie începând de la mijlocul anului viitor.

Cum te protejezi dacă vine o altă criză?

E simplu: Plătește-ți datoriile la cardul de credit, fă-ți o rezervă financiară echivalentă a 3-6 luni de salariu sau discută cu un consilier financiar care să te ajute să îți consolidezi finanțele.

sursa foro: Vlad Ispas | Dreamstime.com