Reforma fiscala din SUA, un bobarnac pentru cresterea mondiala potrivit FMI

Fondul Monetar International prevede o crestere mondiala apropiata de 4% pentru urmatorii doi ani, adica putin mai mult decat cele 3,7% procente estimate toamna trecuta. FMI isi justifica alegerea in special prin impactul pozitiv asteptat al reformei fiscale americane, potrivit Les Echos, citat de Rador.

Economistii Fondului Monetar International (FMI) anunta cifre revizuite in sus pentru economia mondiala. Se anticipeaza o crestere mondiala de 3,9% pentru anul 2018, si similar pentru 2019. Este vorba deci de o usoara crestere fata de previziunile precedente, care estimau o crestere de 3,7%.

Surprize placute pentru Europa si Asia

FMI subliniaza ca acceleratia in curs, auto-intretinuta, este cvasi-generala, cu surprize pozitive in Europa si Asia. Pentru zona euro, revizuirea este de +0,3 puncte pentru 2018 si 2019, cu rate de 2,2%, apoi de 2,0%. Europa datoreaza mult Germaniei, pentru care FMI anticipeaza o crestere de 2,3% anul acesta si de 2,0% in 2019, ceea ce inseamna cu 0,5 puncte in plus fata de estimarile precedente.

Brexit obliga: FMI confirma o incetinire a economiei britanice (+1,5% in 2018 dupa +1,7% in 2017) si prevede stagnarea la acelasi nivel si in 2019, fata de +1,6% prognozat in luna octombrie.

Analistii FMI sunt mai optimisti in ceea ce priveste Japonia in 2018, cu previziuni in crestere intre 0,5 si 1,2%. Pentru 2019, in schimb, cresterea fata de previziunile anterioare este de 0,1 – 0,9%. Anticiparile privind China sunt si ele in crestere cu 0,1 puncte, ceea ce inseamna +6,6% pentru 2018 si +6,4% pentru 2019.

Locomotiva americana

FMI insista asupra impactului reformei fiscale americane, in special sub forma unei cresteri a investitiilor ce rezulta din scaderile de impozit de pe urma carora vor profita si principalii parteneri comerciali ai SUA. Fondul precizeaza ca aceasta masura a determinat 0,1 % din cresterea prevazuta pentru economia mondiala in 2018 si 2019. Pentru SUA, impactul cumulat ar trebui sa fie de 1,2 puncte din PIB pana in 2020. Din cauza actiunii limitate in timp a anumitor masuri si a necesitatii de a recupera deficitul bugetar creat de aceasta reforma, o buna parte din castiguri vor fi neutralizate incepand cu 2022, prevede FMI.

Complezenta, riscul nr. 1

Pentru Maurice Obstfeld, economist-sef al FMI, accelerarea actuala este o veste buna, dar „responsabilii si liderii politici trebuie sa fie constienti ca dinamica actuala rezulta din conjugarea mai multor factori, care nu se poate prelungi la nesfarsit.” El are „mai multe motive (…) pentru a se indoi de caracterul durabil” al fazei actuale. Dupa ce vor depasi surplusul de productie, tarile dezvoltate aflate in varful cresterii actuale ar urma sa afiseze rate de crestere inferioare anilor de dinaintea crizei, potrivit institutiei de la Washington.

In plus, cele doua mari economii care reprezinta cresterea actuala pe termen scurt, China si SUA, sunt condamnate la incetinire: China, cu reechilibrarea cresterii sale, si SUA, pentru care impactul scaderilor de impozite la o economie atat de apropiata de angajarea 100% va genera aceasta crestere minima la termen. In acest context, Maurice Obstfeld estimeaza ca cel mai mare risc este cel al complezentei si ca liderii mondiali trebuie sa consolideze cresterea prin intarirea mecanismelor de aparare in fata instabilitatii financiare si prin reforme structurale, potrivit Les Echos, citat de Rador.