Sari direct la conținut

SGR – Pentru ce ambalaje vom plăti garanția de 50 de bani și la ce trebuie să fim atenți după 30 noiembrie

HotNews.ro
Sticle de suc, Foto: Monticelllo, Dreamstime.com
Sticle de suc, Foto: Monticelllo, Dreamstime.com

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, spune că – după introducerea sistemului de garanţie-returnare – cumpărătorii vor plăti garanţie doar pentru ambalajele care au imprimată pe etichetă, alături de codul de bare, sigla SGR, scrie News.ro. El a explicat că „nu este necesară spălarea, este în schimb obligatoriu să fie intact, să nu fie presat sau turtit ambalajul, să aibă eticheta (…) şi să fie golit de conţinut”.

Ministrul a precizat că ambalajele din plastic de la 100 de mililitri la 3 litri, exceptând cele din ulei, cosmetice şi lapte, vor putea fi reciclate. De asemenea, vor putea fi duse la reciclat ambalajele din sticlă şi cele din aluminiu. Așadar, sistemul SGR NU va include și bidoanele de plastic de 5 litri.

Ministrul estimează că până în vara viitoare pe rafturile magazinelor vor exista doar ambalaje reciclabile. Până atunci vor circula, în paralel, vechile stocuri. Pe măsură ce acele stocuri vor fi epuizate, în locul lor vor apărea pe raft ambalajele cu sigla SGR.

„E important să înţelegem că vom plăti garanţie doar pentru ambalajele din SGR, cu acel logo, pentru că vor circula, în paralel, vechile stocuri. Pe măsură ce acele stocuri vor fi epuizate, în locul lor vor apărea pe raft ambalajele cu sigla SGR. (…) Pe etichetă, lângă codul de bare, va fi şi acest logo şi va fi menţionat faptul că este un ambalaj cu garanţie, în acel moment cetăţenii vor şti că trebuie să plătească o garanţie pentru ambalajul respectiv, dar şi că pot primi înapoi aceşti bani”, a declarat ministrul Mediului, miercuri seară, la Digi 24..

El a precizat că, pentru ambalajele din loturile vechi, care nu au sigla SGR, NU vor fi plătite garanţii.

„Este foarte posibil ca, pentru anumite băuturi şi în funcţie de stocurile fiecărui producător, perioada de epuizare să fie de câteva zile sau săptămâni. Pentru sucurile fresh, perioada e mai scurtă, pentru un produs cum e apa îmbuteliată, există posibilitatea să vedem acest produs mai târziu pe raft. Nu este nicio tragedie, să spun aşa, oricum sistemul are nevoie de puţin timp pentru a se aşeza. Din experienţa altor ţări ştim că în prima lună o să avem mai puţine, în a doua mai multe, în a treia şi mai multe şi tot aşa”, a explicat ministrul Mediului.

Mircea Fechet a spus că, în vara anului viitor, la finalul lunii iunie, se aşteaptă ca toate ambalajele reciclabile să poarte sigla care arată că trebuie plătită garanţie şi că ambalajul poate fi returnat.

Conform ministrului, „nu este necesară spălarea, este în schimb obligatoriu să fie intact, să nu fie presat sau turtit, să aibă eticheta (…) şi să fie, bineînţeles, golit de conţinut”.

Mircea Fechet a afirmat că aparatele vor primi şi ambalajele fără capac, dar „ideal ar fi să-l şi avem și pe acela”.

„Eu cred că la anul, când vom merge să facem campanii de ecologizare, vom găsi mai puţine decât anul trecut, pentru că o persoană care aruncă un astfel de PET pe jos, cred că şansele ca acel ambalaj să fie ridicat şi reciclat de altă persoană sunt destul de mari”, a susţinut ministrul.

Încă o etapă importantă pentru comercianți

ReturRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), anunţa pe 21 noiembrie demararea etapei a doua în cadrul procesului de înregistrare, prin actualizarea informaţiilor referitoare la punctele de vânzare ale comercianţilor care vând anumite tipuri de băuturi şi pun pe piaţă ambalaje primare nereutilizabile din plastic, aluminiu sau sticlă, cu dimensiuni între 0,1 şi 3 litri.

Ambalalajele care fac obiectul SGR sunt din categoriile: bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Comercianţii sunt obligaţi să înregistreze sau să actualizeze toate punctele de vânzare de la care RetuRO va realiza colectarea ambalajelor SGR.

„Aceste locuri sunt denumite Puncte de Vânzare şi pot fi: manuale (consumatorii returnează produsele direct la comerciant, în magazin), automate (consumatorii folosesc maşini de colectare automată – RVM) sau exceptate (tipuri de comercianţi care nu sunt obligaţi să opereze un Punct de Vânzare – comercianţii de tip HORECA sau cei care pun în vânzare produse exclusiv online sau exclusiv prin intermediul automatelor). De asemenea, această etapă se adresează atât comercianţilor care au finalizat procesul de înregistrare, cât şi celor care sunt într-un stadiu intermediar”, se menţionează în comunicat.

Procesul de înregistrare sau de actualizare a informaţiilor se derulează astfel: accesarea portalului RetuRO (https://portal.returosgr.ro/) şi autentificarea utilizatorului; selectarea secţiunii „Comerciant” – pentru a adăuga sau a edita punctele de vânzare; înregistrarea individuală sau în bloc (adăugarea unui singur punct de vânzare sau a mai multora simultan prin încărcarea unui fişier CSV); completarea informaţiilor necesare – numele punctului de vânzare, tipul de colectare, adresa şi altele; selectarea locaţiei de ridicare – introducerea coordonatelor exacte; verificarea şi finalizarea înregistrării; odată ce toate etapele sunt completate, punctul de vânzare este adăugat în sistem cu statusul „Creat”.

Înregistrarea maşinilor RVM se face exclusiv pentru punctele de vânzare al căror tip de colectare selectat este automat.

De asemenea, pentru comercianţii care au ales colectare manuală, după adăugarea punctelor de vânzare, este necesară înregistrarea punctului de colectare, prin editarea acestora şi selectarea „Punct de colectare înregistrat”.

În schimb, pentru comercianţii care au ales colectare automată sunt necesare detalii despre maşinile RVM, inclusiv numărul de serie şi modelul, prin editarea punctelor de vânzare adăugate şi selectarea „Punct de colectare înregistrat”.

Sursa foto: Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro