Science Report: Motivul bizar pentru care oamenii ar fi inventat agricultura ● Unde și când au apărut citricele? ● Faceți exerciții matematice înainte de culcare pentru o memorie mai bună!

​Motivul bizar pentru care oamenii ar fi inventat agricultura ● Unde și când au apărut citricele? ● Faceți exerciții matematice înainte de culcare pentru o memorie mai bună!

Motivul bizar pentru care oamenii ar fi inventat agricultura

Dacă e să ne luăm după ipotezele împământenite deja, agricultura a apărut la începutul Holocenului, acum circa 12.000 de ani, pe fondul schimbărilor climatice majore care au dus la încheierea ultimei perioade glaciare (sau glaciațiunea Würm) și la începutul perioadei interglaciare în care trăim și azi. Cum ziceam, Holocenul.

Agricultura ar fi apărut mai mult sau mai puțin întâmplător, pe măsură ce comunitățile din Orientul Mijlociu ar fi optat pentru o dietă bazată ceva mai mult pe cereale și legume sălbatice. Plante care proliferau pe fondul încălzirii și ale căror semințe, aruncate fiind în preajma taberelor respectivelor comunități, ar fi rodit an de an. Cel puțin, asta este una dintre cele mai răspândite ipoteze.

O echipă formată în mare parte din cercetători americani (plus unul ceh) schimbă această idee cu o serie de nu mai puțin de patru studii de specialitate, toate publicate în revista Science Open: Airbursts and Cratering Impacts (link aici, aici, nu mai departe de aici și, mai ales, aici).

Spun cercetătorii cu pricina că apariția agriculturii ar fi avut ca motor un fenomen la care puțină lume s-ar fi așteptat. Mai precis, o cometă. Una care s-ar fi fragmentat în atmosferă cu o explozie de proporții, și ale cărei fragmente, odată ajunse pe suprafața Terrei, au generat o serie de schimbări climatice majore.

Spre exemplu, în Orientul Mijlociu, s-ar fi trecut de la un climat umed, care favoriza zonele împădurite, la unul arid și rece. Schimbările astea ar fi venit la pachet cu o reducere semnificativă a vânatului. Astfel, comunitățile din zona Siriei ar fi fost nevoite să găsească surse alternative de hrană. Iar astea, așa cum vă imaginați deja, ar fi fost cerealele și legumele pomenite.

Dovada, susțin autorii studiului, stă într-un sit arheologic sirian acum dispărut, Abu Hureyra, vechi de 12.800 de ani. Înainte de a fi acoperit de apele lacului de acumulare Assad, situl ar fi oferit o imagine concludentă a ceea ce se petrecea acolo acum aproape 13 milenii.

Spre exemplu, arheologii din anii `70 au descoperit cele mai vechi urme ale trecerii de la practicile străvechi ale vânătorilor și culegătorilor preistorici la cele ale primilor agricultori. Tot acolo au fost scoase la lumină semințe de specii semidomesticite de alac sau orz. O mie de ani mai târziu, comunitățile neolitice de acolo cultivau deja, pe lângă acestea, secară, mazăre, năut, in, șamd. Fapt care, în opinia autorilor, denotă o continuitate certă.

Dat fiind faptul că nu există un crater care să susțină ipoteza cometei, aceiași autori susțin că dezintegrarea cometei s-ar fi produs în atmosferă, iar fragmentele acesteia nu ar fi lăsat neapărat cratere semnificative. Urmele ar consta, mai degrabă, într-un strat sedimentar în care există o concentrație mare de platină, nanodiamante și sferule metalice, care s-a fi putut forma doar la temperaturi extreme. Un strat care se regăsește în peste 50 de situri orientale, dar și prin Europa și America de Nord. Astfel, subliniază ei, efectele ar fi fost globale.

Una peste alta, ipoteza americanilor e cert că merită luată în considerare. Dar la fel de cert este că mai e drum lung până la a fi transformată în teorie și, mai ales, să și fie acceptată de comunitatea științifică.

Unde și când au apărut citricele?

Dacă am rezolvat-o cu agricultura, cel puțin pe moment, propunem să vedem de unde provin absolut toate citricele pe care omenirea le consumă în prezent. Iar răspunsul vine de la o echipă formată din nu mai puțin de 34 de cercetători din China și Australia, prin forma unui studiu publicat în revista Nature.

Cercetătorii au analizat genomul a nu mai puțin de 314 specii de citrice sau plante înrudite cu citricele. Pe lângă asta, au întreprins și muncă de teren, identificând specii sălbatice, neverificate încă.

Pe baza acestor date, au stabilit ei că primele fructe care pot fi considerate citrice în adevăratul sens al cuvântului sunt cele din specia Citrus trifoliata, sau lămâiul chinezesc. Astea ar fi apărut acum circa 8 milioane de ani. De atunci și până în prezent, din acest gen primordial ar fi derivat toate celelalte citrice. Pe scurt, citricele își au originea în sudul Chinei.

În schimb, dacă vorbim despre proto-citrice, sau plantele care au dus la apariția genului în cauză, acestea ar fi originare de pe Platoul Indian. Fosta insulă care s-a unit cu masa continentală asiatică acum circa 25 de milioane de ani. Pe lângă faptul că a dus la formarea masivului himalayan, platoul cu pricina ar fi adus și semințele proto-citricelor în sudul Asiei.

De acolo, în timp, citricele ar fi ajuns în bazinul mediteraneean și, ulterior, în toată lumea. Case solved!

Faceți exerciții matematice înainte de culcare pentru o memorie mai bună!

Dacă simțiți că vă lasă memoria, puteți încerca un truc simplu, ne spun mai mulți cercetători de la Universitatea din Loughborough, Marea Britanie, într-un studiu publicat în Royal Society Open Science.

Aceștia neagă ideea destul de uzitată conform căreia dimineața se învață cel mai bine, iar memoria funcționează atunci la nivel optim. În acest sens, ei au realizat o serie de teste pe 77 de voluntari cu vârste între 18 și 40 de ani.

Fiecare dintre participanții la test avea parte de o serie de lecții de matematică online, plus că trebuia să și rezolve o altă serie de exerciții complexe. Testele aveau loc atât dimineața, cât și seara, înainte de a se culca.

Așa cum vă așteptați, cele mai bune rezultate legate de memorie au avut testele de seară. Pe scurt, subiecții își aminteau mai bine ceea ce învățaseră înainte de somn, decât dimineața. Iar autorii studiului vin cu o explicație. Se pare că totul ține de modul de funcționare al creierului.

Spun ei că, dimineața, creierul se confruntă cu o multitudine de provocări: conversații, lectura presei, chiar și învățatul șamd. Și toate astea împlică procesul de memorare. Seara, în schimb, creierul nu are o astfel de competiție. De aceea i-ar fi mai ușor să rețină anumite aspecte pe care un individ le repetă în perioada respectivă.

Evident, și somnul are un efect important în ceea ce reprezintă procesarea amintirilor. De asta, concluzionează autorii studiului, copiii ar avea mai mult de câștigat pe termen lung dacă ar repeta exerciții matematice înainte de a merge la somn. Apoi, sugerează ei, poate ar fi bine ca, între orele de curs, profesorii să introducă sesiuni de meditație, pentru ca elevii să poată asimila mai bine ceea ce au învățat.

Sună frumos dar, recunosc și cercetătorii amintiți, ar mai fi nevoie de teste înainte să implementezi astfel de programe. Nu de alta dar, dacă le iei și pauza de țigară din spatele școlii, și îi pui la ore de meditație, unii chiar s-ar putea să nu mai rețină nimic.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!