„Asa se spala banii”

Printr-o suveica, fosta conducere a Centralei Termice din Comanesti a reusit sa aduca un prejudiciu furnizorului de agent termic estimat acum la aproximativ 1 milion de dolari. Din acesti bani, o parte de aproximativ 5 miliarde de lei este posibil sa fi poposit o vreme in conturile lui Camara.

Altfel nu se explica de ce firma acestuia a facut, cu intarziere, plati in numele cumparatorului de fier vechi.

In 2003, directorul Mihai Calin si adjunctul Ştefan Czoboth decid vinderea la fier vechi a unei bune parti din Centrala Termica din Comanesti. Pentru acest lucru, se organizeaza licitatie cu strigare, la care participa, asa cum am aratat in numerele precedente, patru firme.

Desi initial licitatia a fost castigata de SC GIRONAP SRL Onesti, aceasta nu s-a prezentat sa ridice marfa pentru care se oferise sa plateasca peste 19 miliarde de lei, asa ca sunt intrebate urmatoarele firme de pe lista daca mai sunt interesate de fierul vechi.

In final, isi pastreaza fierul vechi, la valoarea inaintata la licitatie, de 5,4 miliarde, SC AMAPOLLA Onesti, care insa nu are cu ce sa-l taie si subcontracteaza lucrarile.

Vizavi de aceasta manevra, se ridica unele semne de intrebare. In momentul in care se intocmeste procesul-verbal de organizare a licitatiei, toate firmele participante – SC MEGALEX TRADING SRL Constanta, SC MERIDIAN GROUP Constanta, SC GIRONAP SRL Onesti – semneaza si stampileaza actul.

In dreptul firmei ulterior declarata castigatoare nu este aplicata nici o stampila si apare doar o banala semnatura, fara ca acestia sa fie exclusi de la licitatie.

Am aratat in numerele precedente ca dupa ce licitatia a fost adjudecata s-a schimbat caietul de sarcini, lucru nepermis, ilegal.

Astfel a fost posibil ca din jumatatea de uzina scoasa la mezat sa fie, in cele din urma, taiate pentru fier vechi mult mai multe componente ale Centralei, prejudiciul ajungand acum, dupa cum au calculat expertii societatii furnizoare de agent termic, la mai multe miliarde de lei.

Anevoiosul traseu al banilor

Dupa ce s-a fixat faptul ca de fier va dispune SC AMAPOLLA SRL Onesti, aceasta societate a fost de acord sa plateasca banii pentru care se intelesesera in trei transe: o transa de 1,5 miliarde lei si inca doua transe, fiecare in suma de 2,413 miliarde lei.

Daca prima fila de CEC, cea in valoare de 1,5 miliarde lei intra fara probleme in conturile Uzinei Termice, urmatoarele doua file de CEC intarzie nejustificat de mult.

Apoi, chiar daca se stabilise initial ca banii vor fi virati intr-un anume mod (trei viramente care sa acopere valoarea totala), cele doua asteptate virari se transforma in mai multe.

Din vara anului 2003 si pana acum, in conturile Uzinei intra de mai multe ori bani, sume defalcate, care nu acopera valoarea totala (in momentul in care s-a tras linie si s-au adunat sumele varsate cu taraita s-a constatat ca din valoarea totala lipsesc 1,4 miliarde lei).

Apoi, filele de CEC ajung cu intarziere, motiv care determina noua conducere a Uzinei – Simion Albu, fost angajat la RAFO Onesti – sa stabileasca o valoare a penalitatilor de intarziere in suma de 820 de milioane lei. Suma este inaintata societatii ALBRAU SA, care a absorbit SC AMAPOLLA.

Vizavi de aceasta instiintare, firma in cauza ridica din sprancene: platile au fost facute asa cum s-a stabilit.

Pentru a-si intari afirmatia, firma ataseaza un borderou de incasari: pe de o parte semneaza societatea in chestiune, iar de cealalta parte semneaza ca primitor fostul director al Uzinei Termice, Mihai Calin.

Cele trei file de CEC au urmatoarele numere: BM 30000748672/ianuarie 2003, BM 30000748673/iunie 2003 si BM 300007486 la finalul lui noiembrie. Deci, banii intrasera, dar fostul director hotaraste sa-i ridice si sa dispuna de ei asa cum doreste.

Din valoarea totala care trebuia sa intre in conturile Uzinei, pe traseu s-au ratacit 1,4 miliarde de lei, despre care nimeni nu stie nimic.

Camara in peisaj

Verificand toate viramentele care s-au facut catre conturile Uzinei Termice, cu exceptia primei file incasate, multe altele au fost efectuate de firma afaceristului comanestean Camara, SC KOALA SRL care, teoretic, nu avea ce cauta in peisaj.

La 6 mai 2003, conform Borderoului depus la BCR, la rubrica “Tragator” apare SC KOALA SRL, care vireaza bani in contul Uzinei Termice Comanesti – BM 50000748672, 2511 – 21471/Rol.

Banii datorati de AMAPOLLA au fost incasati de directorul Mihai Calin, care a uitat sa ii depuna.

Intre Camara si fostul director comanestean exista o relatie mai veche, ultimul raspandind acum zvonul conform caruia va fi angajat la firma lui Camara, motiv pentru care nu plange pierderea postului de la Uzina Termica.

Calin, file de poveste

Vizavi de aceasta intamplare, Mihai Calin, fostul director, nu a fost de acord sa discute acest aspect cu noi, pentru ca “ati publicat tot felul de neadevaruri”.

Mai mult, Mihai Calin crede ca “pana la urma trebuie sa se faca putina dreptate si sa nu ne mai batem joc unii de altii”, idee care de altfel reprezinta si crezul GAZETEI. A fost, totusi, de acord sa se intalneasca cu noi, dar nu pentru aspecte care apoi sa fie trecute in randurile unui ziar.

Scenarii

Unul dintre posibilele scenarii, neconfirmate de nici un organ implicat in evenimente, care explica faptul ca banii datorati de AMAPOLLA, de altfel platiti, se intorceau spre Centrala Termica de la societatea lui Florinel Camara este ca acesta s-a folosit de banii publici pentru a-si rula afacerile, sumele virate de SC AMAPOLLA constituind un soi

de imprumut cand firma avea nevoie. Astfel, dincolo de serviciile bancare, acest gen de miscari de acte ajuta, pentru ca nu se platesc nici dobanzi, nici penalitati de intarziere. Aceasta ipoteza este sustinuta de persoane implicate in actul de cercetare, care insa doresc sa-si pastreze anonimatul.

Ramane ca si acest aspect sa fie elucidat de Parchetul de pe langa Tribunal, procurorii primind, la finele lui ianuarie, un dosar suficient de gros privind “triunghiul Bermudelor” unde au disparut bani publici: Mihai – Czoboth – Camara.

Directorul in exercitiu al Uzinei Termice are o alta explicatie, el motivand ca pe acte Camara si firma lui nu poate fi acuzati de absolut nimic. “Cum ce cauta (Camara, n.red.)? Cauta! Daca se virau la Uzina, se inregistrau. Dar asa, KOALA, firma privata, face ce vrea.

Ăsta este circuitul banilor, sa-i faci negri, sa-i bagi in buzunar, in campanii electorale… Sunt practici care se fac”, explica Simion Albu. De altfel, cum nu se poate dovedi nimic, directorul Albu considera ca firma KOALA trebuie “pupata” ca a acoperit niste gauri din bugetul Uzinei.

“Numai au trecut banii prin KOALA, societatea nu este angajata prin nici un contract. S-a facut doar o intermediere, atat.” Deci Florinel Camara nu a gresit deloc, daca se iau in calcul, asa cum este normal, doar hartiile, semnate si stampilate.

Conform unui site de profil care afiseaza si topul firmelor din judetul Bacau, firma KOALA a inregistrat, in cursul anului precedent, un profit net de 54,552 miliarde de lei, fiind prima in topul intreprinderilor mici din Bacau.

Afaceristul Camara, dator vandut la stat

Desi a inregistrat in anul precedent un profit de peste 54 de miliarde, SC KOALA SRL a lui Camara a intrat in noul an cu datorii la bugetul de stat in valoare de 17,3 miliarde, conform Agentiei Nationale de Administrare Financiara.

Celelalte datorii se prezinta astfel: la bugetul asigurarilor sociale de stat – 3,1 miliarde, la asigurarile de sanatate – 473 milioane, adica aproape de jumatate de miliard. Pentru obligatiile restante la bugetul de stat, firma lui Camara, SC KOALA SRL, se afla in executare silita.

Mai mult, pe site-ul Agentiei apare precizarea societatea a beneficiat de “inlesniri la plata”, fara sa se precizeze care sunt acestea.

KOALA in silenzio stampa

Toate incercarile noastre de a afla un punct de vedere al societatii KOALA sau a patronului acesteia, Florinel Camara, au esuat lamentabil. Acesta nu a raspuns la mobil – la fel si sotia, Camara Sultanica.

Secretara Maria, de la SC KOALA Senior Comanesti, unde am fost dirijati pentru a discuta cu directorul economic al KOALA Bacau, dna Prihoanca, a promis ca directorul ne va contacta telefonic, lucru care insa nu s-a intamplat.

In ceea ce priveste societatea ALBRAU, care a absorbit AMAPOLLA, directorul a fost prins in sedinte, unde a stat suficient de mult ca sa nu ne poata contacta pentru a elucida misterul banilor publici.

Adjunctul, alt personaj controversat

Ştefan Czoboth este poate cel mai interesant mic jefuitor al Centralei Termice de la Comanesti. Acesta a pus in practica, ani in sir, un sistem evazionist care face sa turbeze de furie chiar si pe cel mai “indemanos” delapidator. Cu semnatura lui apar in arhivele Uzinei Termice Comanesti o serie de facturi fictive.

Sa luam exemplul uneia, cu mentiunea ca exista suficiente dovezi de acest gen pentru ca Czoboth sa nu mai vada lumina soarelui decat in poze.

La data de 26.03.2002, Czoboth semneaza o factura in suma de 7,9 milioane lei, bani cu care ar fi cumparat piese auto necesare CET. Firma care a facut livrarea, conform facturii depuse in casierie, exista si se numea SC DANIMO CONS SRL Brasov. Problema este alta: ceea ce nu exista insa este nimerirea codului fiscal.

Pe factura din casieria Uzinei Termice este trecut un cod care nu are nimic in comun cu cel real, sub care a fost inregistrata firma brasoveana. Explicatia vine de la un angajat al centralei. Acesta spune ca Czoboth lua piese pe sub mana si le motiva cu astfel de facturi fictive. “Le lua la colt de strada (facturile, n.red.

) si le completa asa cum dorea. Apoi le baga in casierie si ridica bani cash”, este de parere directorul Simion Albu.