De ce crudul dictator Mao este venerat de multe milioane de chinezi, la 70 de ani de la fondarea ”republicii populare”

​Pe 1 octombrie este o mare sărbătoare în China, 70 de ani de la proclamarea Republicii Populare de către Mao Tze-Dun. Vor fi ceremonii în toată țara măsurile de securitate sunt și mai stricte, iar realitatea este complicată. Deși din cauza regimului represiv au murit zeci de milioane de chinezi, Mao este venerat de foarte mulți, există numeroase suveniruri, iar satul său natal a devenit loc de pelerinaj. În articol puteți citi de ce marele ”Cârmaci” Mao este încă iubit și de ce aniversarea este super-importantă.

La 1 octombrie 1949 Mao proclama Republica Populară Chineză, după patru ani de război civil cu naționaliștii conduși de Chiang-Kai-Shek care a fugit în Taiwan.

Mao a reconstruit China, dar a izolat-o de Occident și s-a apropiat de URSS. Uriașe experimente sociale, precum Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală, au făcut zeci de milioane de morți, iar în 1976, la moartea ”Marelui Conducător”, țara era dominată de o sărăcie lucie. Se estimează că între 15 și 80 de milioane de oameni ar fi murit din cauza politicilor represive din cei 27 de ani.

China s-a transformat enorm de atunci, devenind a doua putere economică mondială. S-au făcut reforme, China a devenit ”atelierul manufacturier al lumii” și sute de milioane de oameni lucrează în fabrici unde asamblează produse scumpe, dar și ieftine, ce ajung la clienții din Occident.

În plus, China nu mai este izolată: construiește căi ferate în Africa, porturi în Asia, are business-uri și în Australia și are printre cele mai mari companii mondiale de tehnologie.

S-ar zice că oamenii nu ar trebui să regrete perioada dominată de foamete și represiune din timpul regimului Mao, dar multe milioane îl privesc cu admirație pe Marele Conducător.

În toate marile orașe din China se vând suveniruri cu Mao, de la căni și tricouri, până la cărticica roșie cu învățăturile sale. Se poate vorbi de un fel de nostalgie, ”Maostalgie” și există și restaurante cu teme revoluționare, decorate cu portrete cu Mao și având în meniu feluri rustice.

De ce un om care a cauzat atâta suferință este adorat de atât de mulți? Cei în vârstă spun că Mao este un erou, practic un eliberator al Chinei și mulți cred că dezastre precum Revoluția Culturală nu au fost ideea lui. Alții deplâng vremurile acelea fiindcă spun că educația era gratuită, oamenii primeau casă și loc de muncă de la stat șl asistența medicală era gratuită.

În plus, partidul comunist nu a permis o critică a perioadei maoiste, fiindcă partidul își trage legitimitatea de la Mao Tze-Dun.

China este țara cu cel mai intens sistem de supraveghere, atât online, cât și offline. Străzile sunt monitorizate prin sute de milioane de camere și sistemul creditului social interzice unui număr de 15 milioane de chinezi să cumpere bilete de avion sau la trenurile de mare viteză. În aceste condiții sunt mulți oameni convinși că, deși pe vremea lui Mao viața nu era simplă, sistemul de supraveghere nu era atât de opresiv.

Și oamenii nu greșesc total: regimul președintelui Xi a întărit represiunea în ultimii ani, cenzura este tot mai puternică online, opozanții politici nu au cum să se exprime, iar populația uigură din vestul țări a fost dusă cu forța în uriașe tabere de reeducare.

Anul este important și tensionat pentru președintele Xi care în septembrie avertiza că partidul are în față o luptă contra unor amenințări diverse, atât de ordin economic, cât și de securitate.

Este un an critic pentru președintele Xi și fiindcă R. P. Chineză este prinsă într-un război comercial cu SUA, țara a afișat cea mai scăzută creștere economică din ultimii 29 de ani, iar în iunie s-au împlinit 30 de ani de la masacrul din piața Tiananmen, eveniment despre care nu se poate vorbi deloc pe internet în China, cenzura fiind strictă.

În plus, tensiunile s-au accentuat în Hong Kong și frica Beijing-ului este că valul de proteste se va duce și către Taiwan.

Surse: AFP, Bloomberg, Reuters, Forbes

Citește și: Într-un oraș din Rusia s-a deschis un centru de cultură în memoria lui Stalin