Seara japoneza dedicata romanului "Matase" de Alessandro Baricco la Libraria Humanitas de la Cismigiu

Miercuri, 11 martie, ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) organizează o seară japoneză dedicată romanului „Mătase” de Alessandro Baricco, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei” la Editura Humanitas Fiction. Vor participa criticii literari Elisabeta Lăsconi şi Adina Diniţoiu, istoricul Mirela Murgescu şi domnul Yasuyuki Tagaki, preşedintele Asociaţiei Culturale „Tomodachi”. Moderatorul întâlnirii este Şerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru” din cadrul Universităţii Româno-Americane. În a doua partea a evenimentului, plecând de la o prelegere despre rolul mătăsii în vestimentaţia tradiţională japoneză, publicul va asista la o prezentare de chimonouri.

„Mătase” de Alessandro Baricco, un roman devenit o carte-cult în peste 40 de ţări.

La 1861, o epidemie care ucide viermii de mătase amenință să aducă ruina în înfloritorul orăşel francez Lavilledieu, unde şapte filaturi produc preţioasele fire din care se ţese senzualul şi inefabilul material. Singura soluţie este o călătorie până în îndepărtata Japonie, unde crescătoriile nu au fost afectate. Străinilor nu le este însă îngăduit să intre în Ţara Soarelui-Răsare, iar periculoasa misiune îi este încredinţată tânărului Hervé Joncour, care şi-a abandonat cariera militară în favoarea mătăsii. Traversând toată Europa şi Asia, el ajunge „la capătul lumii“, iar acolo, pe domeniul seniorului Hara Kei, are loc întâlnirea care îi va schimba viaţa. Pendulând între cele două lumi și între două femei – soţia din Franţa şi iubita intangibilă din Japonia, amândouă în aşteptare –, Hervé Joncour străbate continente şi cartografiază teritoriile pline de neprevăzut ale iubirii.

„O poveste de dragoste sfâşietoare… Un tur de forţă stilistic, o bijuterie literară a cărei strălucire fascinează” – Sunday Times

„Romanul îmbină forţa poetică a unui haiku, graţia disperată a unei fugi şi senzualitatea serenă a unei poveşti de dragoste. O minunăţie.“ (Télérama)

ALESSANDRO BARICCO s-a născut în 1958 la Torino. Şi-a luat licenţa în filozofie cu Gianni Vattimo şi a studiat pianul la conservator. A publicat cronici muzicale şi două eseuri despre muzică bine primite de public: Il genio in fuga. Sul teatro musicale di Rossini (1988) şi L’anima di Hegel e le mucche del Wisconsin (1992). A debutat în literatură în 1991 cu romanul Castele de furie (Castelli di rabbia; Humanitas Fiction, 2007) şi a devenit în scurt timp unul dintre cei mai citiţi şi iubiţi scriitori din Italia, recompensat cu premiile Selezione Campiello, Viareggio şi Palazzo del Bosco. Au urmat Oceano mare (1993), Seta (1996), ecranizat în 2007 de François Girard, cu Keira Knightley şi Michael Pitt în rolurile principale, City (1999), Senza sangue (2002), Questa storia (2005), Emaus (Emmaus, 2009; Humanitas Fiction, 2012), Mr Gwyn (2011; Humanitas Fiction, 2014) şi Tre volte all’alba (2103). A publicat cronici în mari ziare peninsulare (La Stampa, La Repubblica), adunate în volumele Barnum 1 (1995), Barnum 2 (1998), Next (2002) şi Barbarii. Eseu despre mutaţii (I Barbari. Saggio sulla mutazione, 2006; Humanitas, 2009). De asemenea, a repovestit Iliada lui Homer şi Moby Dick al lui Herman Melville. A scris două texte pentru teatru: Novecento (Novecento. Un monologo, 1994; Humanitas, 2002, Humanitas Fiction, 2013), după care Giuseppe Tornatore a realizat filmul Legenda pianistului de pe ocean, şi Davila Roa (1996). În 1993 a iniţiat o serie de emisiuni TV dedicate liricii, cu titlul „Dragostea e un pumnal”, prin care încerca să arunce o punte între lumea poeziei şi publicul larg. După experienţa din radio şi televiziune, a înfiinţat la Torino o şcoală dedicată tehnicilor narative, purtând numele „Pickwick”, în care abordează, împreună cu grupuri de tineri scriitori, problemele prozei în era computerului.