Zelenski anunță „liniile roșii” ale Ucrainei, înaintea întâlnirii cruciale cu Donald Trump. „Nu vom recunoaște legal nimic, în niciun caz”
„Cunoașteți poziția mea – nu vom recunoaște legal nimic, în niciun caz”, a spus liderul de la Kiev, potrivit RBC Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că problemele teritoriale și centrala nucleară de la Zaporojie (ZNPP) sunt „liniile roșii” pentru Kiev în cadrul negocierilor de pace.
Anunțul a fost făcut înaintea întâlnirii cu președintele american Donald Trump, care va avea loc în Florida pe 28 decembrie.
„Desigur, există linii roșii pentru Ucraina. Acestea includ atât teritoriile, cât și ZNPP. Cunoașteți poziția mea – nu vom recunoaște legal nimic în niciun caz”, a declarat Zelenski, citat de RBC-Ucraina.
„Dacă va exista o schimbare de abordare, vom comunica cu siguranță cu oamenii înainte de a lua orice decizie”, a spus el.
El a adăugat că, dincolo de aceste probleme, garanțiile de securitate obligatorii din punct de vedere legal din partea Statelor Unite sunt cruciale pentru Ucraina, deoarece depind de poziția lui Trump și a Congresului.
Zelenski a declarat pentru Axios la începutul acestei săptămâni că SUA au oferit un acord pe 15 ani privind garanțiile de securitate, cu posibilitate de reînnoire, dar Kievul ar dori un acord pe termen mai lung, cu prevederi juridice obligatorii, pentru a se proteja împotriva unei noi agresiuni rusești.
Optimismul lui Trump
Zelenski a mai spus că, înainte de întâlnirea cu Trump, va purta discuții în Canada cu prim-ministrul Mark Carney și online cu liderii europeni pentru a-i informa cu privire la detaliile documentelor discutate.
Liderii europeni nu vor participa la întâlnirea dintre Zelenski și Trump din Florida, relatează CNN, citând oficiali americani și europeni.
Potrivit CNN, oficialii din Europa se așteaptă la un rezultat pozitiv al discuțiilor, considerând dinamica actuală a relațiilor dintre SUA și Ucraina ca fiind productivă, dar admit că negocierile cu președintele american ar putea fi imprevizibile.
Trump însuși își exprimase anterior speranța că întâlnirea sa cu Zelenski va fi productivă. El a mai declarat că economia rusă se află într-o „situație foarte dificilă” și a anunțat o nouă convorbire telefonică cu Vladimir Putin.
„Cred că totul va merge bine cu Putin (la fel ca și cu Zelenski)”, a remarcat el.
Donețk, principala problemă
Moscova cere Ucrainei să se retragă dintr-o zonă mare și dens urbanizată din regiunea estică a Donețkului, pe care trupele ruse nu au reușit să o ocupe în aproape patru ani de război.
Kievul dorește încetarea luptelor și demarcarea pe liniile actuale ale frontului.
Un compromis propus de SUA prevede înființarea unei zone economice libere, dacă trupele ucrainene se retrag din zonele pe care le controlează încă în Donețk, deși detaliile acestei propuneri nu au fost încă stabilite.
Este neclar dacă Rusia este de acord cu un asemenea compromis – iar Kremlinul a spus până acum că dorește întreaga regiune.
Cotidianul rusesc Kommersant a scris chiar vineri că președintele rus Vladimir Putin ar putea fi dispus să cedeze o parte din teritoriul ucrainean controlat de forțele sale, dar că dorește întregul Donbas – care cuprinde Donețk și Luhansk.
Un posibil referendum
Axios l-a citat pe Zelenski spunând că, dacă nu va reuși să convingă SUA să susțină poziția Ucrainei în ceea ce privește problema teritoriului, el este dispus să supună planul în 20 de puncte unui referendum, cu condiția ca Rusia să accepte un armistițiu de 60 de zile, care să permită Ucrainei să se pregătească și să organizeze votul.
Zelenski a sugerat, de asemenea, că ar fi dispus să poarte un „dialog” cu poporul ucrainean dacă acesta nu ar fi de acord cu anumite puncte ale planului.
Vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că planul elaborat de Kiev și Washington diferă de cel discutat de Rusia cu SUA, potrivit agenției de știri Interfax-Rusia.
El s-a arătat însă optimist că lucrurile au ajuns la un „punct de cotitură”, în căutarea unei soluții.
Trei propuneri diferite pentru viitorul centralei Zaporojie
Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, este de asemenea un punct major de discuție.
Rusia a preluat controlul centralei în martie 2022 și a anunțat planuri de conectare a ei la rețeaua sa de energie electrică. Acum centrala este administrară de compania de stat Rosatom.
Zelenki a menționat recent că partea americană a propus operarea comună trilaterală a centralei, cu un șef desemnat de americani. Contrapropunerea ucraineană se referă o gestionarea ucraineano-americană, SUA urmând să aibă dreptul de a decide cum este utilizată jumătate din energia produsă. Potrivit ziarului Kommersant, și Rusia ia în calcul o gestionare în comun cu americanii a centralei.
Centrala este amplasată în Enerhodar, pe malurile fluviului Nipru și aproape de barajul Kahovka, la 550 km sud-este de capitala Kiev. Centrala de la Zaporojie are șase reactoare de producție sovietică, toate construite în anii 80, deși au început să producă energie abia la mijlocul anilor 90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), capacitatea totală este 5,7 gigawați.
Patru din cele șase reactoare nu mai utilizează combustibil nuclear rusesc, preferând să recurgă la cel furnizat de compania americană Westinghouse.
După ce Rusia a preluat controlului, a închis cinci din cele șase reactoare, iar ultimul a încetat să mai producă electricitate în septembrie 2022. În 2025, Rosatom a spus că este pregătită să înapoieze Statelor Unite materialul radioactiv folosit. Potrivit conducerii rusești a centralei, cele șase reactoare sunt închise „la rece”.
Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de atacuri asupra centralei nucleare și de avarierea liniilor de alimentare cu energie electrică a centralei.
Echipamentul centralei este alimentat cu electricitate furnizată de Ucraina. În ultimii patru ani, alimentarea a fost întreruptă de cel puțin 11 ori din cauza avarierii liniilor electrice, astel că centrala a trebuit să recurgă la generatoare diesel pentru situații de urgență, astfel încât reactoarele să răcite în continuare.
INTERVIURILE HotNews.ro