Sari direct la conținut

Cum ar arăta intervenția Franței în războiul din Ucraina? Patru scenarii. Moldova este vizată

Contributors.ro
Laurentiu Plesca, Foto: Arhiva personala
Laurentiu Plesca, Foto: Arhiva personala

Ziarul elvețian NZZ din Zurich a publicat posibile scenarii de intervenție a Franței în războiul din Ucraina, iar Republica Moldova este pomenită într-unul dintre ele. Președintele Franței, Emmanuel Macron spunea că ar putea să trimită trupe terestre franceze în Ucraina, dar la ce să ne așteptăm în cazul în care declarațiile sale vor fi urmate și de acțiuni? În pricipiu, deși ar fi vorba despre un număr limitat de trupe terestre franceze, o intervenție a Parisului ar putea să reducă presiunea asupra Ucrainei în război.

Scenariul 1: Cetatea Kiev

Potrivit NZZ, acesta presupune o zonă de concentrare specială la nord de capitala Ucrainei cu scopul de a preveni o lovitură de decapitare venită de pe teritoriul belarus. Acest lucru ar ușura, de asemenea, acțiunile armatei ucrainene și ar elibera forțe pentru frontul principal.

Scenariul 2: Forță de rezervă pe frontul Zaporojie

O divizie franceză poate sprijini armata ucraineană și poate împiedica o pătrundere peste râul Nipru.

Scenariul 3: Fortăreața Odesa

Zonă de concentrare specială la nord de Odesa. Aceasta ar asigura portul de la Marea Neagră. În plus, divizia franceză ar fi pregătită fie să intervină în Republica Moldova, fie să împiedice o trecere a rușilor peste râul Nipru.

Scenariul 4: Demonstrație de forță în Republica Moldova

Forță de rezervă pentru a sprijini guvernul moldovean împotriva grupurilor armate (omuleții verzi) sau a unei intervenții rusești în Găgăuzia.

Voi face referire în special la ultimul scenariu propus de NZZ, care vizează Chișinăul. Această abordare arată dorința de a consolida stabilitatea și suveranitatea Republicii Moldova, într-un context în care există preocupări privind posibila intervenție a Rusiei sau posibila activitate a grupurilor armate cu sprijin extern, cunoscute sub numele de „omuleți verzi”. Acest pericol, cu toate că nu este unul foarte probabil acum, ar descuraja actorii locali atât din Găgăuzia, cât și din regiunea transnistreană să întreprindă acțiuni subversive.

Prin desfășurarea de trupe franceze pe teritoriul Republicii Moldova, Franța și-ar exprima astfel sprijinul și solidaritatea față de Republica Moldova, oferind un mesaj clar că orice incursiune sau amenințare rusă la adresa integrității teritoriale nu va fi tolerată. Mai ales că, pe 7 martie, Parisul și Chișinăul au semnat un acord de cooperare în domeniul securității, prin deschiderea unei misiuni de apărare la Chișinău, care va instrui soldații moldoveni, pe lângă multe alte ajutoare în domeniul apărării.

Propriul meu scenariu: Plasarea de trupe franceze în Ucraina, la graniță cu Transnistria

După mine, aceasta ar fi cea mai plauzibilă variantă, una care nu este încă vehiculată. Ucraina a adunat trupe și echipament militar la frontiera cu Transnistria. A adus un număr considerabil de soldați, estimat la 20-30 de mii, de-a lungul acestei granițe pentru a preveni un eventual atac rusesc dinspre Tiraspol.

Dar ce ar fi dacă, de exemplu, la acea frontieră ar fi soldați francezi? Teoretic, ei nu luptă în războiul contra Rusiei, aceștia ar avea un rol de protecție a granițelor interne ale Ucrainei, pentru a mai reduce din presiunea militară și pentru a redistribui forțele ucrainene către frontul de Est.

Ucraina vrea de la partenerii europeni ca aceștia să trimită cel puțin instructori pe teritoriul țării, pentru a accelera procesul de instruire și de antrenare a soldaților pe infrastructura modernă NATO, deoarece aceasta ar facilita logistica și comunicarea. Trebuie explicat, totuși, că nicio țară europeană nu este de acord să trimită soldați pe câmpul de luptă, deoarece asta ar însemna că ar intra într-un război direct cu Rusia, iar acest scenariu nu este probabil în momentul de față.

Conform declarațiilor recente ale președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, este necesar ca Ucraina să pregătească un personal semnificativ ca număr și să dispună de o rezervă militară pentru a face față unei eventuale contraofensive a armatei ruse. Această contraofensivă rusă este anticipată să aibă loc la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie, ceea ce înseamnă că acum este momentul potrivit pentru ca trupele franceze să ofere ajutor, chiar dacă acest sprijin nu ar fi în modul cel mai activ pentru apărarea Ucrainei.

În prezent, situația de pe front este caracterizată ca fiind „complicată, dar stabilizată”. Potrivit informațiilor furnizate de partea ucraineană, Forțele Armate ale Federației Ruse nu înaintează în mod semnificativ, iar în cazurile în care o fac, sunt respinse înapoi. În timp ce militarii ucraineni înregistrează progrese și câștigă teren, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura o situație favorabilă în totalitate.

Ce urmărește, totuși, Macron?

Președintele Emmanuel Macron are o vorbă și anume: „A nu exclude ceva nu înseamnă a face acel lucru”. Ce vrea să facă, de fapt, președintele francez și ce strategie urmărește? Poziția lui sugerează o abordare flexibilă și pragmatică în politică și în relațiile internaționale. Președintele Emmanuel Macron pare să urmărească o strategie care să permită Franței să păstreze toate opțiunile deschise și să rămână flexibilă în fața schimbărilor și provocărilor de pe frontul din Ucraina.

Această abordare implică refuzul de a face angajamente rigide sau definitive în ceea ce privește politicile și acțiunile Franței, permițându-i să reacționeze și să se adapteze la schimbările circumstanțelor, fără a fi limitată de poziții predefinite sau constrângeri.

Dar mai important, prin această strategie, președintele francez încearcă să obișnuiască atât Rusia, cât și Ucraina, dar mai ales să-i convingă pe liderii europeni și populația europeană de ideea că nu există linii roșii, incontestabile, în relațiile cu Rusia. Dacă europenii nu sunt mai proactivi, nu numai cînd vine vorba de accelerarea producției europene de arme și armament, Ucraina va pierde războiul.-Citeste restul articolului si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro