Sari direct la conținut

VIDEO Ilie Bolojan, prima reacție după atacurile lui Hubert Thuma: Păreri despre ce a fost nu au niciun fundament. PNL nu trebuie să se USR-izeze, dar nici să se PSD-izeze / Nu știu dacă vom avea o recesiune, dar avem o certitudine

VIDEO Ilie Bolojan, prima reacție după atacurile lui Hubert Thuma: Păreri despre ce a fost nu au niciun fundament. PNL nu trebuie să se USR-izeze, dar nici să se PSD-izeze / Nu știu dacă vom avea o recesiune, dar avem o certitudine
Ilie Bolojan, în timpul unei conferințe de presă, la Palatul Victoria din București, 29 iulie 2025. Inquam Photos / George Călin

Premierul Ilie Bolojan acordă în această seară, de la ora 21.00, un interviu pentru televiziunea Digi24. Este prima ieșire publică a președintelui PNL după ce colegul său de partid Hubert Thuma l-a acuzat de „o încercare de «userizare» a partidului” și că „l-a trădat” pe Crin Antonescu în alegerile prezidențiale de anul trecut.

HotNews transmite în format LIVETEXT declarațiile premierului:

-„În astfel de perioade, când iei măsuri de ajustare, după ce ai cheltuit mai mult decât ți-ai putut permite, dar când nu ți-ai plătit creditele, nimeni nu te mai creditează. Cu cât măsurile așteptate de reducere a cheltuielilor, de reducere a personalului excedentar, cu atât starea de nemulțumire nu poate să se atenueze.

-(despre taxele locale) A trebuit să facem majorarea impozitelor pe proprietate. Aveam un angajament al României că-l vom aduce la uni nivel care să reflecte prețul de piață, iar aceste venituri, sunt venituri ale autorităților locale. Neputând să le transferăm aceleași venituri a anii trecuți, trebuie să creștem aceste taxe. Unele lucruri sunt din culpa guvernului, unele din culpa primăriilor. Am anulat foarte multe excepții, 950.000 de persoane cu dizabilități care nu plăteau impozit pe case. Aveam tot felul de scutiri, de exemplu dacă locuiești într-un imobil vechi, ai un discount. Multe dintre aceste case au fost reabilitate, iar în cazul lor icreșterea nu a fost de 70%, a fost mai mare.

-Unele primării au majorat impozitul pe mașini mult mai mult decât a stabilit guvernul. Legislația actuală nu le permite acum să le reducă. Deci au apărut unele nemulțumiri din cauza acestui tip de calculări care nu au fost aplicate bine. Noi nu mai puteam merge cu nivelul de impozitare pe care l-am avut

-Sunt mulți oameni pentru care creșterea de impozite sau creșterea costului vieții, în general, se creează o presiune suplimentare. Dar nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autoritățile locale (…) Trebuia să luăm măsuri să corectăm lucrurile. Putem constata problemele, dar trebuie să vedem care sunt alte soluții. Din păcate, nu sunt altele decât scăderea cheltuielilor și să creștem veniturile, inclusiv prin colectarea lor.

-(taxe pentru persoanele cu dizabilități) Beneficiază de scutirea la plata CASS, ei și pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei. Sunt 957.000 de persoane, iar asta ne-a dus la situația în care 10% din populație nu plătea impozit pe proprietate sau pe mașini. Dacă ar fi să venim cu măsuri compensatorii, trebuie să se limiteze la o locuință de o anuită suprafață sau la o anumită capacitate cilindrică a mașinii (…) Nu mai putem merge pe scutiri în totalitate. Orice excepție, orice scutire trebuie gândită din ce bani acoperim.

-Eu voi fi foarte precaut să generez așteptări care nu pot fi onorate. Acum statul român trebuie să verifice certificatele date pentru anumite tipuri de boli. Din păcate, există un număr de certificate care nu au fost eliberate în bună regulă. În loc să dai un sprijin celor cu probleme foarte grave, plaja de beneficiari s-a extins foarte mult, iar unii oameni consumă rezervele pe care le are țara. Lucrurile nu pot fi rezolvate în 3-6 luni, dar Ministerul Muncii face aceste verificări și trebuie să separăm lucrurile până la finele anului. Când am impus anul trecut plata contribuției la sănătate inclusiv pe zona de pensii mari, am încasat niște sume suplimentare care ne-au permis să închidem anul fără datorii pe sănătate.

-(proteste Harghita și Covasna) Am înțeles că creșterea impozitelor pe mașini a fost mult mai mare decât cea impusă de lege și s-ar putea să fi fost și chestiuni sociale și campanii care au loc în vecinătate. (vă referiți la Ungaria?) Exact. Însă creșterea de impozite nu este un lucru pe care-l aplaudă oamenii care nu mai spuneau în această formă.

-Dacă ai făcut o majorare peste nivelul minim, mi se pare de bun simț să se dea și posibilitatea unei reduceri.

-Primăriile din comune care au un personal corect calculat și nu au nevoie de reduceri, iar altele au angajat mai mult decât era necesar. Sau dovedim că actuala formulă administrativă poate funcționa în actualele cadre sau dacă nu vom dovedi acest lucru până când se va ajunge la o reorganizare administrativă. Când vom fi cu spatele la zid. Cu cât amâni o boală, cu atâta costurile vor fi mai mari.

-Avem deci o restrângere de cheltuieli, toată lumea trebuie să participe la ea. Toate autoritățile locale vor avea sume mai mari decât au avut anul trecut, dar sumele pe care le poate transfera Guvernul direct nu vor fi la fel de mari. Dar pentru că le cresc veniturile din impozitele pe proprietate vor fi acoperiți.

-Dacă nu ți-ai băătut joc de banii pe care i-ai gerstionat, dacă nu ai angajat lucrări fără acoperire, nu poți fi cu spatele la zid, dacă nu-ți bați joc de banii comunității. Trebuie să-și reducă cheltuielile la maxim, să încasezi toate impozitele pe care le-ai stabilit, atunci nu mai trebuie să stea cu mâna întinsă la bugetul de stat. Am făcut asta la Oradea, nu vorbec în necunpștință de cazuă

(există riscul înlocuirii premierului cu un alt liberal?) Când acest guvern nu va mai avea susținere parlamentară, coaliția va găsi o altă soluție. acum nu am astfel de semnale.

-Discuțiile din interiorul PNL nu au fost generate de măsuri guvernmentale, ci de înlocuirea unor colegi care nu au făcut performanță. Este un minus pe care îl avem. Am dorit aceste schimbări, însă o parte din colegi nu au vrut să facă un pas în lateral. Cetățenii nu sunt interesați de acest tip de aspecte și eu încerc să-mi concentrez energia pe probleme guvernamentale, dar încerc ca prin măsurile interne PNL să rămână un partid relevant pe scena politică.

-(reproșurile lui Hubert Thuma?) Am auzit relatările despre discuții din 2024 și 2025. Cred că românii sunt cei care au hotărât cine a câștigat alegerile prezidențiale, iar eu în calitatea de președinte interimar, aveam constrângeri date de funcție, eram într-o poziție în care nu aveam letimitatea unui vor popular. Veneam după o cirză de legitmitate a instituției prezidențiale. Păreri, legate de cum a fost, nu au niciun fundament

-(userizarea PNL) Am căutat să mă înconjor de profesioniști și cred că PNL, dacă dorește să-ți întărească cota de încredere, trebuie să se bazeze pe oameni performanți. Nu trebuie să se userizeze, dar nici să se pesedizeze.

-Acest tip de atacuri s-au referit la aspecte legate de organizarea în partid. Niciunul dintre primari nu poate fi mulțumit de ceea ce se întâmplă.

-Trebuie să ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în iulie și august pentru că nu a fost o înghesuială la funcția de premier. De ce nu și-au asumat responsabilități alte persoane, din tot spectrul politic atunci când se știa că ne va fi greu.

-(v-ați gândit la demisie?) Cân i se aurncă în spate lucruri care nu au legătură cu realitatea, te gândești să faci un pas în spate. Pentru mine, va fi o ușurare când nu voi mai fi premier (…) Aici nu faci lucrurile de unul singur, vor fi în fiecare lună anumite teste pe cafre trebuie să le trecem. E adevărat că în spațiul public vedem un șir de atacuri, cum unele măsuri sunt criticate din interior. Sigur, poate fi o strategie politică pentru unii colegi din coaliție. Rom nu vor să vadă anumite măsuri că le împingem foarte greu. Dacă nu avem o coerență, o responsabilitate minimală. Pe termen scurt, câștigi un procent-două, dar în ecuația finală contează dacă guvernul poate crea fundnațiile pentru a relansa economia. Atunci românii ne vor judeca, dar România va câștiga.

-Rezutatele și minima coreneță le vom testa în perioada imediată următoare. Trebuie să venim cu bugetul, cu pachetul pentru adminsitrație și pentru relansare economică. Cu toate problemele care apar, vor da un semnal cât se poate de clar dacă acceasăt coaliție poate să meargă mai departe, ceea ce eu îmi doresc. Avem nevoie de stabilitate, dar nu de o stabilitate în care nu se întâmplă nimic.

-Urmează săptămâni importante care vor arăta dacă putem sancționa. Inevitabil se va ajunge la niște voturi în Parlament și vom vedea atunci. Cu cât o coaliție funcționează mai coerent, cu atât putem scoate România din această situație.

-(C-tin Toma: Ne îndreptăm către o alianță PSD-AUR) E o perspectivă a domnului primar. În codițiile în care atacuril distrug încrederea, e greu de presupus că această coaliție mai are forța să ducă lucrurile înainte.

-(amenințare cu greva profesorilor) Norma didactică este la nivelul minim european. Măsura a fost una de corecție generală. Anul acesta trebuie să stabilizăm învățământul. NU putem crește substanțial bugetele de al an la an. Trebuie să vedem cum folosim aceste resurse.

-(recesiune?) Nu știu dacă va fi recesiune sau nu, dar nu există nicio țară în care s-au luat măsuri de corecție să nu aibă efecte de contracție economică (…) Ar trebuie să ne revenim până la sfârșitul anului. Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite. Evident că scade cererea. Noi am încercat să reducem investițiile la un nivel ridicat și asta vrem să facem și anul acesta. Este anul în care trebuie să absorbim fondurile europene din PNRR

-(ministru Educație?) În câteva săptămâni. Va fi susținut de PNL. Sunt mai mulți colegi luați în calcul. Anul trecut a fost unul dificil pentru dl David.

-(rețelele de socializare restricționate pentru minori?) Este o discuție care se poartă. Eu am încercat să fiu ponderat. E greu de presupus că vom putea restricționa accesul la aceste sisteme pentru că sunt suficient de abili și adaptați.

-Mi s-a părut de bun simț ca instanța constituțională să aibă toate datele. Nu e vorba de rsoune, nu le-am cerut să dea o sentință sau alta. Când vom pierde banii, 231 de milioane, se vor căuta resposabili. Cu cât decizia se lungește, un lucru perceput de români ca o mare nedreptate pe care dacă nu-l corectăm nu avem cum să câștigăm încrederea românilor.

-(susținere pentru Ciprian Ciucu?) Acumulările negative necesită o abordare cu prioritate a problemelor Capitalei. Dacă aceste sisteme nu funcționează, pot avea probleme destul de mari. Ar trebui ca rezultatul referendumului să se vadă. Cel puțin să existe o compensare a veniturilor către Primăria Generală. Spiritul acestui vot este corect. Trebuie să găsim o formulă de echilibrare.

-(pachetul de protecție socială al PSD?) Propunerile au venit după ședințele avute de colegii de la PSD și orice propunere trebuie analizată. Sunt conștient că oamenii care au nevoi trebuie sprijiniți, dar trebuie să analizăm de unde identificăm resursele pentru a acoperi orice cheltuială suplimentară. Trebuie discutate la modul serios, atunci trebuie calculat impactul lor.

-Am trecut de această perioadă dificilă, trebuie să continuăm cu redecerea cheltueililor statului. Luăm măsuri de simplificare, de corețcii pe domenii strategice, precum energia, ne putem reveni fără probleme. Mesajul meu este unul de încredere că putem trece peste această perioadă dificilă pe un termen scurt.


Potrivit anunțului făcut de Digi24, Ilie Bolojan va fi întrebat despre acuzațiile pe care i le aduce președintele CJ Ilfov, despre relațiile tensionate din coaliția de guvernare, despre măsurile de redresare economică, despre „meciul Bolojan – ICCJ de la Curtea Constituțională” și „cum pot fi oprite tentativele partidelor de extremă-dreapta de a zdrobi democrația din România.”

Scandalul din PNL

Conflictul din PNL a fost deschis duminică, într-o apariție la Antena3, de președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, care l-a acuzat pe președintele PNL de „o încercare de «userizare» a partidului”. El a spus că actualul premier că în alegerile din toamna lui 2024 a propus să fie susținuți Mircea Geoană sau Elena Lasconi, iar în cele din mai 2025 „l-a trădat” pe Crin Antonescu.

Mai exact, Thuma susține că sondajele premergătoare alegerilor prezidențiale din 2024 arătau că Nicolae Ciucă nu poate câștiga cursa electorală, astfel că i-a fost propus lui Ilie Bolojan să candideze el. Acesta însă nu doar că n-a vrut, ci a și făcut propuneri nerezonabile pentru PNL. Mai apoi, la alegerile prezidențiale din 2025, Bolojan nu a negat public luni de zile, îi reproșează Thuma, că el va fi candidatul PNL. Toate acestea au fost premeditate, susține Thuma.

Prima replică din PNL a venit duminică seară de la primarul din Oradea, Florin Birta. El a spus că Bolojan este „atacat din toate părțile” pentru că „deranjează foarte tare”.

„Adevărul este că, în momentul în care iei decizii dificile, închizi anumite “robinete” și încerci să reformezi statul român şi să faci ca țara asta să meargă într-o direcție normală, deranjezi. Deranjezi foarte tare”, a scris Florin Birta duminică seara, pe pagina sa de Facebook.

Luni, contactați de HotNews, mai mulți lideri PNL i-au luat apărarea lui Ilie Bolojan. Senatorul PNL Vasile Blaga a afirmat că Hubert Thuma face niște „acuzații gratuite”. Primarul din Slatina, care l-a criticat în trecut pe Bolojan, îi ia acum apărarea premierului și se delimitează clar de tabăra Thuma, iar liderul senatorilor PNL Daniel Fenechiu afirmă că nu se poate vorbi despre o „userizare” a PNL. 

Decizie importantă pentru Guvern

Interviul oferit de Bolojan vine cu două zile înainte de ședința Curții Constituționale în care este așteptată o decizie privind reforma pensiilor magistraților.

Premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care îi spune că România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistrațiloe din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție – instituție care a atacat la CCR reforma pensiilor magistraților, l-a criticat pe premier pentru această scrisoarea pe care a catalogat-o drept presiuni și ingerințe.

Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fiind stabilită pentru 11 februarie 2026.

INTERVIURILE HotNews.ro