Ionuț Dumitru, consilierul premierului: 90% din taxe merg pe salarii și pensii

Presiunea pe datoria publică rămâne ridicată, în ciuda reducerii deficitului bugetar anul trecut, a declarat Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, miercuri, la Digi24. „Presiunile suplimentare pe care le avem în buget, creșterea cheltuielilor de apărare, adică bugetul nostru este în continuare foarte tensionat”.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, marți seară, la Digi24, că revenirea asupra deciziei privind creșterea taxelor la toate primăriile conform noii grile de impozitare nu este „un semn de slăbiciune, ci unul de maturitate”. El a spus că taxele și impozitele locale pot fi tăiate cu 50%.

Potrivit economistului Ionuț Dumitru, România se află pe ultima poziție în Europa din perspectiva ponderii veniturilor fiscale în economie.

„Haideți să ne uităm un pic pe cifrele mari. România încasează din taxe și impozite cam 28% din PIB, cea mai mică pondere din Europa”, explică Ionuț Dumitru. În opinia acestuia, problema nu este doar nivelul scăzut al încasărilor, ci modul în care acestea sunt folosite către cheltuieli sociale obligatorii.

Cei mai mulți bani se duc pe pensii și salarii

Conform calculelor prezentate de economist, salariile bugetarilor și asistența socială aproape înghit cea mai mare parte din banii colectați.

„Deci noi cheltuiam dintr-un 28% din PIB, circa 11% din PIB salarii și mai aveam și partea de asistență socială, care include în primul rând partea de pensii pe la un 11-12% din PIB, deci deja din 28% din PIB, 11 salarii plus încă 12, asistență socială, deja se duceau un aproape în jur de 90% din ce încasăm din taxe și impozite, pe salarii și asistență socială, adică cheltuielile sociale obligatorii”, a explicat economistul.

Acesta a mai spus că 3% din PIB este consumat doar cu dobânzi.

„Evident că noi astfel de situație dacă mai adaugi alte cheltuieli, obligatorii, cum sunt cheltuielile cu dobânzile pe care le-ați menționat dumneavoastră, circa 3% din PIB, ca să ne dăm seama cât de mare este acest procent, este maximul de deficit bugetar pe care îl permit reglementările europene. Adică noi avem un maxim de deficit bugetar în care trebuie să ne încadrăm, de 3% din PIB și 3% din PIB, noi îl consumăm doar cu dobânzi”, a explicat economistul.

La aceste cheltuieli se adaugă presiunile geopolitice. Obligațiile de stat membru NATO impun creșterea cheltuielilor de apărare, fapt care complică și mai mult efortul de consolidare fiscală, a mai explicat economistul.